Un institut privat din Petroşani a venit cu o alternativă la drumurile de asfalt. Rolul de liant al compuşilor petrolieri este luat de polimeri. Câteva şosele din România au fost realizate astfel.

De doi ani, pe o stradă din Valea Jiului, maşinile circulă pe un drum ciudat, care nu are nimic în comun cu celelate şosele din ţară. În compoziţie sa nu există nici urmă de bitum. De fapt, nu găsim niciun produs petrolier.

Drumul-pilot din Uricani, două ierni fără gropi

Drumul de testări experimentale de pe strada Valomir, oraşul Uricani, a fost dat în exploatare în septembrie 2009. În ultimii doi ani, şoseaua nu a avut nevoie de lucrări de mentenanţă, deşi au trecut iernile şi lucrările de deszăpezire aferente peste ea. Un calcul comparativ a arătat că drumul cu polimer costă cu 40% mai puţin decât asfaltul clasic. Ciudatul carosabil este rezultatul uneia dintre cele mai preţioase 20 invenţii şi inovaţii româneşti de după 1989 şi a primit medalia de aur la târgul internaţional de invenţii de la Geneva. Patentul a fost expertizat de Organizaţia Mondială de Proprietatea Intelectuală şi evaluat la 120 de milioane de euro.

Secretul şoselei este o combinaţie de ciment şi polimer gândită de cercetătorii unui institut privat din Petroşani, Global Center of Ecological Research. Un mare avantaj al drumului este că în compoziţia folosită la turnare nu este nevoie de apă.

Asiaticii plătesc 55 de milioane de euro pe "reţetă"

Folosirea combinaţiei ciment-polimer în locul bitumului mai prezintă un avantaj. Dacă se respectă reţeta de la institut, drumul nu va produce fisuri în care să se infiltreze apa. Astfel, sarea utilizată la deszăpezire nu va mai duce la fragmentarea şoselei şi la celebrele gropi "de primăvară". A fost amănuntul care a atras atenţia investitorilor malaezieni (stat învecinat cu Marea Chinei de Sud).

Asociaţia de Cercetare Ştiinţifică din Malaezia le-a acordat cercetătorilor români din Hunedoara un certificat de excelenţă, pentru patentul numit "Compoziţie şi procedeu de obţinere a unui amestec ciment-polimer precum şi procedeu de aplicare a compoziţiei la pavat drumuri şi şosele".

În prezent, institutul se află în negocieri cu un grup de firme asiatice pentru vânzarea patentului la preţul de 55 de milioane de euro, ne-a dezvăluit directorul institutului, Cristian Daniel Iorgoiu.

Se poate circula după 10 ore de la turnare

Amestecul poate fi produs în staţiile de beton clasice şi este transportat la locul de turnare cu cifele. În cazul unui drum cu lăţime de 12 metri, se pot turna circa cinci kilometri pe zi, potrivit calculelor institutului. Procesul tehnologic are două etape.

Ca şi la asfaltarea clasică, prima implică execuţia straturilor de fundaţie şi a straturilor de bază. Apoi, peste fundaţie, este aplicat compozitul agregat-ciment- polimer. Acesta este turnat în cofraje metalice, înălţimea stratului fiind de 10 centimetri. La zece ore după turnare, drumul poate fi deschis circulaţiei. În timp ce betonul rutier şi mixturile asfaltice nu pot fi turnate iarna, amestecul compozit poate fi turnat oricând.

Culoarea drumului: de la alb la negru

Culoarea nativă a amestecului este gri deschis. Dar, pentru zonele calde se recomandă culori mai deschise, pentru a reflecta razele solare, iar pentru cele răcoroase (de munte, de exemplu) se recomandă cele închise, pentru a absorbi razele. Drumul va căpăta culoarea alb-murdar prin adăugarea de oxid de zinc.

Dacă se adaugă negru de fum în amestecul compozit, drumul devine gri-cenuşiu, spre negru, bun pentru turnare în zonele montane.

Barieră pentru extinderea incendiilor

Rugozitatea drumului poate fi controlată în faza de turnare. În locurile în care este nevoie de o aderenţă ridicată (de exemplul drumurile în pantă), suprafaţa de rulare poate fi mai aspră, în timp ce în zone cu necesar de aderenţă scăzut aceasta poate fi mai netedă.

Pe lângă avantajul ecologic, lipsa produşilor pe bază de petrol are şi caracter practic. Drumul va fi o barieră reală împotriva răspândirii incendiilor.

Din Hunedoara în cartierul Militari

Starea bună a drumului de la Uricani a dus la "exportul" soluţiei create la Hunedoara. În luna august 2011, o stradă "cu polimer" a apărut şi în cartierul Militari. Vorbim de strada Ajustorului, perpendiculară pe Bulevardul Uverturii, drum serios deteriorat în ultimii ani din cauza numeroaselor autovehicule grele care au circulat pe aici. Constructorul care a cumpărat soluţia cercetătorilor hunedoreni, o firmă din Focşani, oferă o garanţie de 10 ani pentru drumul turnat, interval în care beneficiarul (primăria, în acest caz) nu va plăti niciun leu pentru repararea eventualelor gropi sau alte defecţiuni din carosabil.

"S-a tot lucrat la soluţii de armare în ultimul timp. Cu oţel, cu fibră de sticlă, acum cu polimeri. Prezenţa polimerilor şi absenţa apei prezintă un avantaj: se poate turna drumul pe timp răcoros. La asfalt, mai bine aştepţi primăvară, decât să te apuci să torni la -5 grade Celsius", a spus inginerul Mihai Başulescu, fost director al CNADNR. "Străinii s-au arătat mult mai interesaţi de soluţia aceasta decât cei din ţară." CRISTIAN DANIEL IORGOIU, coordonator cercetare-dezvoltare

TERMENI

Bitum şi polimer - ce sunt şi cum se produc

Bitumul este un produs solid şi plastic de culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol. Bitumul poate fi obţinut şi prin distilarea huilei. Este folosit ca material de pavare, dar şi ca izolant hidrofug (nu permite pătrunderea apei).

Polimerul este o substanţă compusă din molecule cu masă mare, formate dintr-un număr mare de molecule mici identice, numite monomeri. Cuvântul provine din greacă , unde "polu" înseamnă "mult", iar "meros" - "parte".

Cel mai cunoscut exemplu de polimer este plasticul, dar şi proteinele intră în această categorie. Cunoaşterea polimerilor a dat naştere tehnicilor de vulcanizare, prin îmbunătăţirea durităţii latexului sintetic.