Sursa foto: Michal Bednarek | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Pus în contextul Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Dragobetele are origini neclare. Nu se știe care este contextul în care Dragobetele a ajuns o sărbătoare a dragostei la români. Posibilități sunt multe. Să nu uităm că acum 10 zile, s-a celebrat și Sfântul Valentin. Acesta însă a beneficiat de un bogat aport comercial.
Dragobetele -Zburătorul sau Fiul Babei Dochia?
Dragobetele a fost pus în legătură cu mitul Zburătorului întâlnit la Ion Heliade Rădulescu. Adică, un fecior cu plete negre care intră în mintea fetelor de măritat și le produce stări de tensiune, slăbiciune sufletească, spirituală. Evident, poporul, ce nu înțelegea științific, trecea la capitolul magie. Aceste stări atribuite Zburătorului zis și Dragobete erau acele stări prin care fata trece în drumul său fizic către statutul de femeie măritată.
Dragobetele a fost considerat ca fiind fiul Babei Dochia. Lazăr Șăineanu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Al.Ciorănescu, Antoaneta Olteanu i-au explicat originea.
Dragobetele - transfigurare autohtonă a lui Eros/Cupidon sau Pan?
Nu este lipsită de importanță nici transfigurarea pe car Dragobetele o cunoaște ca pornind de la Eros/Cupidon. Suntem balcanici, cu ascendent greco-roman evident. Creștinismul se așează pe sărbători consacrate ca Lupercalia, care a fost asociată cu Sfântul Valentin. Dragobete poate fi asemeni lui Pan, zeul cinstit la Lupercalia.
Dar, cum la 1054, Apusul și Răsăritul creștin s-au separat, este posbil ca aici, Dragobetele să fi fost celebrat cu voia autorităților bizantine care controlau spiritual creștinismul nord-dunăren. Numele este slav, evidentm pentru că slavii se așează în Balcani începând din secolul VII d.Hr.
Există și explicația care-l leagă de zeul Pan, unde tragos însemna țap și podos-picior. Satyrii din mitologia greacă aveau picioare de țap iar din dansul lor s-a născut tragedia greacă. Așadar expresia „tragou-pede”, „picioarele țapului” s-ar fi slavizat în „Dragu-bete”.
Cum a fost tradus numele acestui personaj mitic?
Lazăr Șăineanu afirma că Dragobetele este tradus prin Dragu-bete, adică o mulțime care e cuprinsă de dragoste (drag-dragoste, bete-mulțime). Marcel Lutic îl apropia de Glavo Obretenia -Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Asta pentru că numele slav originar a fost cunoscut și ca „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”.
Baba Dochia „cea cu 9 cojoace” a fost considerată mitologic sora lui Decebal și că s-ar fi numit Dacia. Dragobete era fiul ei. S-a spus că ea ar fi fost înghețată pentru că primăvara, a început să lase din cojoace. Din zăpadă, începeau să răsară floricele de câmp Când l-a dat jos pe al 9-lea, a fost înghețată.
De aceea, tinerii și fetele merg, dacă timpul e frumos și zăpada s-a topit, să caute flori de primăvară, în marginea pădurilor și pe lunci. Se consideră că dacă băiatul oferea fetei flori înflorite, el avea dreptul să o sărute.
Împerechere, an agricol, punerea bazelor căsătoriilor?
Sărbătoarea este pusă evident, în legătură cu ritualurile de împerechere ale păsărilor, animalelor. În vechime, Anul Nou era celebrat la 1 Martie, deci ziua Dragobetelui prevestea anul nou agricol. Se știe că în mediul rural, căsătoriile se aranjau înainte de Postul Paștilor și se realizau înainte de Postul Crăciunului.
Tinerii care se întâlneau de Dragobete își cultivau așteptarea în timpul Postului Mare. Urmau câșlegile de primăvară când mergeau la hora satului. După terminarea muncilor de vară, înainte de Postul Crăciunului, se mergea „în pețit”. Adică familia băiatului mergea la familia fetei ca fata să fie cerută.
Tadițional, se afirma că acum, de Dragobete, păsările încep să se întoarcă spre cuib ca să facă ouăle pe care le vor cloci. Urșii ies din bârlog iar sălbăticiunile pădurii încep să iasă la lumină căutând „iarbă odrăslită”. Așadar, vorbim de debutul mitologic al primăverii, de la plante, animale, păsări, la oameni.
