Evenimentul Zilei > Actualitate > Două milioane de români lucrează la negru
Două milioane de români lucrează la negru

Două milioane de români lucrează la negru

O treime dintre salariaţi îşi primeşte banii în plic, fără ca angajatorul să achite vreo taxă la stat. Fenomenul a înflorit mai ales acum, în perioadă de criză.

Circa o treime dintre românii care muncesc în ţară îşi primesc banii la negru, arată estimările EVZ, bazate pe datele statistice. Este vorba de aproximativ două milioane de persoane care primesc salarii în plic, fără să plătească taxe la stat.

Există mari diferenţe între datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) privind numărul de persoane care lucrează oficial şi cele care sunt plătite pentru o muncă prestată.

Peste şase milioane de "persoane ocupate"

Dacă la sfârşitul primului trimestru din 2010 efectivul salariaţilor oficiali din economie era de 4,3 milioane de persoane, populaţia ocupată se cifra la 6,48 milioane de persoane, potrivit datelor statistice oficiale.

Populaţia ocupată, conform metodologiei bazate pe anchetele AMIGO, cuprinde toate persoanele care muncesc, în baza unui contract formal sau informal, în schimbul unei remuneraţii, a explicat Vergil Voineagu, şeful INS.

Pe de altă parte, efectivul salariaţilor include persoanele cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul. Ce-i drept, acest indicator nu cuprinde cadrele militare şi personalul asimilat.

Potrivit buletinului statistic din aprilie, la sfârşitul lunii martie, efectivul salariaţilor din economie se cifra la 4,3 milioane de persoane. Dacă la acestea îi adăugăm pe cei 80.126 angajaţi ai Ministerului Apărării, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, şi aproape 20.000 de lucrători în serviciile de informaţii, rezultă aproximativ 4,4 milioane de angajaţi "albi". Diferenţa dintre cei doi indicatori, de 2,08 milioane de persoane, o constituie acei angajaţi care muncesc şi sunt plătiţi la negru.

Economia ascunsă, care include în principal munca la negru şi frauda pe TVA, reprezenta la 31 martie peste 20% din PIB.

Principalele cauze pentru care patronii preferă acest fenomen sunt fiscalitatea excesivă pe forţa de muncă şi lipsa de flexibilitate din domeniu, care nu permite angajarea în strânsă legătură cu crearea periodică de locuri de muncă, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Alături de aceste motive este şi birocraţia excesivă. "Când un patron vrea să facă angajări şi vede câte formalităţi trebuie să îndeplinească, mai bine renunţă", explică Pârvan.

Scăderea cererii de produse şi servicii a dus la reducerea necesarului de angajaţi. Însă dacă efectivul de salariaţi s-a diminuat cu 4,5% din trimestrul al treilea 2009 până în primele trei luni din acest an, numărul persoanelor ocupate a scăzut cu numai 1,87%. Asta înseamnă că firmele au dat afară o parte din angajaţi, însă numai pe hârtie, căci ei au continuat să lucreze, fiind plătiţi la negru.

SOLUŢII

Cum se poate lupta cu munca ilegală

Reducerea contribuţiilor sociale şi plafonarea bazei de calcul pentru acestea sunt două soluţii care ar putea motiva firmele săşi angajeze muncitorii cu acte în regulă, consideră avocatul Gabriel Biriş.

Contribuţiile sociale pe care le plăteşte în prezent un angajator sunt de 26,5% din salariul brut al angajatului. Salariatul achită către bugetele de pensii, sănătate şi şomaj 16,5% din venitul brut. În opinia lui Biriş, soluţia reducerii contribuţiilor sociale nu se poate aplica în această perioadă. Chiar dacă sunt mult prea mari, o reducere a acestora la jumătate ar lovi dur veniturile bugetare, ne-a explicat avocatul.

"Iar reduceri cu 2-3-5%, chiar dacă pot părea foarte mari, nu vor avea un impact semnificativ", consideră el.

Însă măsurile de lărgire a bazei de impozitare, precum reconsiderarea unor venituri considerate până în prezent in dependente în categoria celor dependente, trebuie însoţite de plafonarea bazei de impozitare. În aceste condiţii, "cred că plafonarea bazei de calcul la 7.000 de lei, deoarece numărul salariilor de peste 7.000 lei e suficient de mic, ar aduce un plus la buget de 3,2 miliarde lei", crede Biriş.

În prezent, autorităţile susţin că nu deţin suficiente resurse pentru a controla şi verifica majoritatea firmelor. De exemplu, în primele patru luni din acest an, în urma verificărilor efectuate, Inspecţia Muncii a sancţionat 2.122 de angajatori pentru muncă nedeclarată, fiind depistate nu mai puţin de 3.814 persoane fără forme legale de angajare.

În perioada menţionată, totalul amenzilor aplicate pentru muncă ilegală depăşeşte 10 milioane de lei. Conform rapoartelor Inspecţiei Muncii, în al doilea semestru al anului trecut numărul persoanelor depistate fără forme legale de angajare era de 10.249, în creştere cu 30% faţă de perioada similară din anul precedent. (A contribuit Oana Crăciun)

10,2 milioane de lei
este suma amenzilor aplicate de Inspecţia Muncii în primele patru luni firmelor pentru muncă nedeclarată