Donațiile care i-au schimbat viața. Cum a ajuns un fizician să fie acuzat de trădare de stat

Un tribunal din Moscova urmează să decidă soarta lui Artyom Khoroshilov, un fizician de 34 de ani, acuzat de „trădare de stat”, pregătirea unui atac DDoS asupra infrastructurii critice, și planificarea unei acțiuni de sabotaj.

Procurorii cer o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, un termen record pentru un membru al comunității științifice ruse, potrivit Meduza.

Contextul arestării lui Khoroshilov și al acuzațiilor

Khoroshilov a fost reținut oficial la 13 decembrie 2023. Public, cazul său a fost făcut cunoscut abia în februarie 2024, când mass-media de stat a raportat prelungirea reținerii sale sub acuzația de „interferență neautorizată cu infrastructura informațională critică” a Rusiei.

În august 2024, FSB (serviciul rus de securitate) a anunțat că i se deschisese dosar de „trădare de stat”.

Plăcintă cu brânză și carne de vită. Rețetă de la Mary Berry, de făcut în doar 30 de minute

Nicușor Dan a început discuțiile cu liderii coaliției la Cotroceni. Grindeanu a ajuns la Palat cu Manda și Neacșu. Foto/Live Text

Potrivit informațiilor publicate de portalul independent T‑Invariant, Khoroshilov este cercetător la Prokhorov General Physics Institute din cadrul Russian Academy of Sciences (departamentul de temperaturi joase și inginerie criogenică).

Prietenii și colegii săi spun că are rude în Ucraina, părinții săi fiind „inițial din Ucraina”. Ei îl descriu ca pe cineva care nu s-a implicat niciodată în activități sociale, politice sau radicale.

Acuzația de trădare — donații făcute către Ucraina

Cea mai gravă acuzație este cea de trădare, bazată pe faptul că Khoroshilov ar fi transferat sume de bani și criptomonede către fundații înregistrate în Ucraina, susținând presupus „achiziția de arme pentru forțele armate ucrainene”.

Concret, anchetatorii afirmă că el ar fi trimis aproape 700.000 de ruble – echivalentul a circa 8.900 de dolari – către organizația de caritate Come Back Alive și alte entități similare.

caritate / sursa foto: dreamstime.com

Khoroshilov susține că, în primăvara lui 2022, a dorit să ajute rude care locuiesc în regiunea Kiev, precum și civili. Spune că nu a găsit organizații cu profil strict umanitar, de aceea ar fi trimis bani și unor grupuri ce asistau militarii ucraineni.

Acuzațiile de atac cibernetic și sabotaj

Pe lângă donații, el este acuzat că ar fi participat la un atac de tip DDoS asupra serverelor Russian Post la începutul lunii august 2022.

Dosarul susține că 500 de adrese IP au fost implicate — una dintre ele ar fi fost legată de computerul lui Khoroshilov.

Ancheta susține că el ar fi făcut parte dintr-un canal Telegram numit IT Army of Ukraine, de unde ar fi primit instrucțiuni, iar pe computerul său ar fi fost descoperit un program DDoS ce conținea adresele serverelor Postei ruse.

Programul, testat de Khoroshilov

Fizicianul recunoaște că a descărcat și testat respectivul program — dar susține că nu a participat la atacul din 3–4 august 2022 și că l-ar fi rulat doar pentru testare, nu pentru a lansa efectiv atacul.

De asemenea, neagă orice comunicare cu administratori sau coordonatori ai canalului Telegram. Meduza+1 În instanță, un reprezentant al centrului de monitorizare al Poștei ruse a declarat că atacul a fost „conținut” și nu a afectat sistemele critice — întreruperea serviciilor a durat puțin și daunele au fost doar de imagine.

Mai mult: acuzația de sabotaj se bazează pe descoperirea, în locuința lui sau a rudelor sale, a aluminiului folosit pentru folie, trei tipuri de nitrat, lichid inflamabil și o fotografie a unor șine de cale ferată din apropierea unei unități militare.

terorism / sursa foto: dreamstime.com

Khoroshilov a explicat că nitratul fusese cumpărat pentru pământuri cu răsaduri, iar obiectele găsite nu erau suficiente pentru a construi vreun dispozitiv exploziv.

Expertiza prezentată de procuratură — a unui chimist specializat în elemente pământurilor rare, nu în explozivi — recunoaște că materialele sunt comune și nu constituie, de la sine, un semn de pregătire de atac.

Despre fotografia cu șinele de tren, Khoroshilov spune că a fost făcută pe 1 mai 2022, într-o zonă împădurită unde mergea la plimbare — șine care, după cum susține, nu știa că deservesc o unitate militară aflată la 20 km depărtare.

Ce susține acuzarea și ce contestă apărarea

Procurorul de stat Madina Dolgiyeva a argumentat în pledoaria finală că „potențialul intelectual ridicat” al acuzatului agravează gravitatea faptelor: deținând o educație superioară, o diplomă academică și recomandări pozitive, Khoroshilov „a conștient și cu intenție îndreptat cunoștințele și abilitățile sale spre subminarea securității propriului său stat”.

Apărarea, însă, susține că acuzațiile sunt construite pe presupuneri și presupun dovezi insuficiente. Potrivit avocaților, faptele privind sabotajul și DDoS se bazează doar pe circumstanțe și nu pe probe concrete.

De asemenea, donațiile către Ucraina ar fi avut caracter umanitar — nu militar. Cum a explicat și una dintre sursele citate de T-Invariant: „speculațiile nu pot forma baza pentru o condamnare penală”.

Importanța cazului lui Khoroshilov

Dacă va primi o condamnare de 25 de ani, această pedeapsă va fi cea mai severă dată până acum — un prag rezervat anterior doar teroriștilor sau criminalilor în serie.

În contextul represiunii tot mai intense împotriva oamenilor de știință în Rusia, acest caz devine simbolic pentru ceea ce observatori independenți descriu ca „epocă a crimelor de gândire” (thought-crime) — adică pedepsirea pentru intenții și opinii, nu pentru fapte dovedite tangibil.

De altfel, în ultimii ani, mai mulți cercetători ruși au fost condamnați pentru „trădare” — de pildă, Alexander Shiplyuk, director al unui institut de cercetare, a primit 15 ani de închisoare în 2024, sau Anatoly Maslov, condamnat la 14 ani pentru presupusă transmitere de informații clasificate despre tehnologii hipersonice către străinătate.

Cazul Khoroshilov pare să marcheze o escaladare, atât prin gravitatea cererii de pedeapsă, cât și prin natura acuzațiilor — donații către Ucraina, presupuse atacuri cibernetice și materiale comune folosite ca probe pentru sabotaj.

Pașii care urmează

Următoarea ședință procesuală este așteptată să fie deschisă — un eveniment rar pentru dosarele de trădare, care de obicei se judecă cu ușile închise.

În funcție de verdict, cazul ar putea avea implicații semnificative: nu doar pentru viața lui Khoroshilov, dar și pentru climatul academic din Rusia și pentru modul în care autoritățile interpretează „securitatea de stat” și „loialitatea” în contextul războiului și represiunii interne.