Donald Trump nu se lasă cu una, cu două şi vrea să distrugă mandatul lui Joe Biden. Deşi a fost văzut foarte puţin în ultimele zile, preşedintele „sapă gropi şi plantează mărăcini” pe drumul succesorului său.

Donald Trump încă refuză să cedeze şi să recunască înfrângerea în faţa lui Joe Biden. Sabotează tranziţia luând decizii care vor complica mandatul succesorului său. El afirmă fără oprire că a câştigat şi menţionează, deocamdată fără probe, fraudele care s-au petrecut la alegeri. În consecinţă, procesul de predare a puterii între el şi Joe Biden încă n-a început. Informaţiile, cum ar fi siguranţa naţională şi ameninţările în lume, n-au fost transmise echipei lui Biden. Dar, dincolo de inerţia aceasta, preşedintele Trump pune serioase beţe în roatele succesorului său, care ar trebui să-şi intre în rol pe 20 ianuarie.

În politica internaţională

Prezenţa militară peste hotare este ameninţată. Donald Trump vrea să reducă numărul trupelor din Afganistan şi din Iraq. Acest lucru ar dăuna din pricina pericolului ascensiunii Statului Islamic, aşa cum s-a întmplat în timpul lui Obama. Vor fi probleme din cauza acestei retrageri accelerate? Unul dintre marii aliaţi ai lui Donald Trump, l-a pus în gardă pe preşedinte. „Consecinţele unei plecări premature a Statelor Unite ar putea să se dovedească mai rele decât retragerea lui Obama din Iraq în 2011, lucru ce a favorizat ascensiunea Statului Islamic”, a explicat liderul majorităţii din Senat, republicanul  Mitch  McConnell. Potrivit New York Times, la 2 luni de la sfârşitul mandatului său, Donald Trump a considerat că e bine „să acţioneze împotriva unui sit nuclear iranian. Se spune că a cerut, în privat, vicepreşedintelui Mike Pence, secretarului de Stat, Mike Pompeo dar şi şefului personalului, Mark Milley, opţiunile pentru a acţiona împotriva acestui sit în săptămânile următoare. Aceasta mai ales că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, indică faptul că Teheranul a continuat să acumuleze uraniu”. Dar colaboratorii săi „l-au descurajat pe preşedinte să meargă înainte cu un atac militar”, unde există riscul degenerării într-un conflict mai amplu, potrivit NYT.

Foraje în Alaska de nord-est

Administraţia lui Donald Trump a început procesul de vânzare de concesionări de foraje pentru petrol şi gaze într-o zonă protejată a Arcticii. Operaţiunea ar putea deci să fie efectuată înainte de  inaugurarea instalării lui Joe Biden, care a promis să protejeze acea regiune de coastă din Alaska de nord-est unde trăiesc urşi polari, lupi şi caribù (o specie de cornute mici). Trump vea să autorizeze forajele în conformitate cu un text votat la sfârşitul lui 2017 de către Congresul Statelor Unite. Federaţia care reuneşte principalele firme din sector este foarte fericită. Dar acest tip de procedură necesită de obicei între 3 şi 4 luni. Testele vor trebui să treacă prin noua administraţie a lui Joe Biden, dacă va fi instalată, dar şi prin furcile organizaţiilor ambientaliste care sunt  pregătite pentru o bătălie legală. Goldman Sachs şi Wells Fargo au declarat  că vor refuza să finanţeze forajele petrolifere în Arctica. Luptă dură, deci, în perspectivă.

Lupta împotriva Covidului

În timp ce Statele Unite sunt ţara cea mai lovită din lume de pandemia Covid-19, „mai multe persaone riscă să moară dacă nu există o coordonare”, a avertizat Joe Biden. Odată cu apropierea Zilei Recunoştinţei, 26 noiembrie, republicanul Trump, tace în timp ce viitorul încă nesigur preşedinte invocă să nu se adune mai mult de 10 persoane în locuinţe dar şi purtarea cât mai conştincioasă a măştilor. Democratul subliniază şi urgenţa pregătirii deja de distribuire a viitoarelor vaccinuri, care este amânată „o lună, o lună şi jumătate” . Aşadar, vor fi dispute, uneori condondente, care nu se vor încheia atât de simplu cum consideră unii. Mai mult, urmează Curtea Supremă unde se va decide cine e preşedinte în State Unite, scrie L'Echo.