Sebastian Ghiță a fost audiat luni, 11 februarie, prin videoconferință, în dosarul privind banii pe care fostul deputat spune că i-a plătit Laurei Codruța Kovesi pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.

● Trei „indicii” a dat procurorilor fostul deputat în legătură cu implicarea fostei șefe a DNA în aducerea în țară a fostului director FNI, plecat din România în 2000, cu mandat de arestare din 2002, condamnat la 15 ani de închisoare și adus în 2011 din Indonezia

● Astăzi, Kovesi este așteptată în fața procurorilor de la Parchetul General

Procurorul Adina Florea, adjunct al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a confirmat pentru EVZ că fostul deputat Sebastian Ghiță a fost audiat prin videoconferință din Serbia, luni, când a dat detalii cu privire la plângerea depusă de acesta împotriva Laurei Codruța Kovesi.

După audierea lui Sebastian Ghiță, procurorii SIIJ au citat-o la sediul Parchetului General pe fosta șefă a DNA.

Potrivit unor surse judiciare, Kovesi ar trebui să dea explicații cu privire la ultimele detalii date anchetatorilor de Sebastian Ghiță, autorul plângerii penale. Despre ce fel de detalii ar fi dat fostul deputat fugar anchetatorilor a vorbit Cozmin Gușă, co-acționar Realitatea Tv.

„Așii” din mâneca lui Ghiță

„Primul indiciu e legat de poze si filmări care certifică o relație personală (n.r. – a lui Ghiță) cu Kovesi, ceea ce a fost negat de Kovesi . În al doilea rând, este vorba de un schimb de e-mailuri, unde i se cere lui Ghiță să efectueze acea plată în interesul statului în contul Parchetului, legat de aducerea lui Popa din Indonezia. Apoi, sunt mărturiile foștilor șefi ai Poliției Române, audiați de procurori, care au spus că doar au completat ce făcuse Ghiță pentru aducerea lui Popa, mimând o licitație, cerere de oferte”, a declarat Cozmin Gușă la România Tv.

Cozmin Gușă a confirmat că a văzut una dintre aceste probe, mai exact o fotografie, la întâlnirea cu Sebstian Ghiță pe care avut-o la Belgrad, la începutul lunii ianuarie.

„În audierea de alaltăieri (n.r. – luni) Sebastian Ghiță a prezentat imagini, pe care eu le-am văzut cu o lună în urmă, în care Kovesi apare în casa lui în mai multe ipostaze, inclusiv filme. Or, Kovesi s-a tot dat peste cap că nu-l cunoaște pe Ghiță și că nu este apropiat al lui. (…) De aici vine acuzația de mărturie mincinoasă. De unde a apărut asta? De la cazul DNA Ploiești, cu Onea și Portocală”, a declarant Cozmin Gușă.

Cât l-a costat „operațiunea Nicolae Popa” pe Ghiță

Adina Florea a declarat ieri că dosarul în care a fost citată Kovesi a fost început ca urmare a unei sesizări formulate de Sebastian Ghiță, în decembrie anul trecut. Ghiță o acuză pe Kovesi că i-ar fi cerut să plătească avionul pentru repatrierea lui Nicolae Popa, fostul partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vîntu, de numele căruia se leagă scandalul falimentării FNI. Două sute de mii de euro spune fostul deputat că ar fi plătit prin firmele pe care le controla, urmare a cererii Laurei Codruța Kovesi.

La rândul său, Sebastian Ghiță a fost inculpat în mai multe dosare ale DNA Ploiești, unde lucrau procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu zis „Portocală”, ambii dați afară din magistratură în urma abuzurilor comise în anchete.

La vremea respectivă, cei doi au avut parte de suportul șefei DNA de atunci, Laura Codruța Kovesi, care a lăudat unitatea de parchet unde lucrau cei doi, numind-o „unitate de elită”.

Culisele fugii și ale repatrierii „groparului” FNI

Nicolae Popa, fostul director FNI, a declarat în ianuarie 2017 că a fost adus în țară cu un avion privat care plecase gol spre Jakarta. Urmărirea sa penală a început abia la doi ani după ce a plecat din țară (n.r. – în 2002). Momentul extrădării sale a fost ales de Traian Băsescu „pentru că fostul președinte dorea, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale (n.r. – în 2009), să existe o stare de emoție colectivă pentru a recupera în fața contracandidatului său Mircea Geoană”, spunea Nicolae Popa, într-un interviu.

În una dintre înregistrările pe care le-a făcut Sebastian Ghiță, acesta susține că aducerea lui Nicolae Popa din Indonezia s-a făcut cu un avion plătit de firma sa, Asesoft. „Am dat bani pentru că mi-a cerut doamna Kovesi. La acel moment nu am perceput- o ca fiind o chestiune așa cum este, ca fiind mită. Era Procurorul General al României, știți cum au fost vremurile.(…) Kovesi a cerut suma personal, a avut discuția personal cu mine, și viza interesul ei personal”, spunea Sebastian Ghiță. La scurt timp de la prăbușirea FNI, în mai 2000, Popa a plecat din țară. Doi ani mai târziu, autoritățile române au emis pe numele lui un mandat internațional de arestare. Popa a fost arestat în 2 decembrie 2009, de către autoritățile judiciare indoneziene, și adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011.

Kovesi ar putea fi citată cu mandate dacă nu se prezintă în urma citației

Momentul chemării fostei șefa a DNA în fața SIIJ coincide cu perioada în care aceasta și-a programat plecarea la Bruxelles.

La Europa FM, Laura Codruța Kovesi a declarat: „Eu voi merge la Bruxelles, audierea este în 26, astăzi mi s-a confirmat și oficial acest lucru. Voi merge, voi explica că sunt nevinovată, voi explica faptul că începerea urmării penale este o șicană. Îmi voi continua drumul în această procedură. Nu voi înceta.”

Apoi, la Realitatea TV, fosta șefă a DNA și-a nuanțat declarația: „Am înțeles că audierea urma să fie pe data de 18 februarie, mi-am cumpărat bilet de avion pentru data de vineri (n.r. - 15 februarie), ca să pot să merg la Bruxelles și să particip la audiere”, a spus Kovesi. Procurorul Adina Florea precizează că nu există nicio legătură între cele două momente.

„Trebuie să înțelegeți că activi tățile dintr-un dosar de procedură penală se desfășoară după o anumită strategie și după o anumită tactică care nu au legătură – și niciodată nu au avut legătură – cu calendarul personal al persoanelor cercetate, vizate. Nu are nicio legătură o activitate cu cealaltă. Sigur nu trebuie să legăm cele două momente. Dacă le legăm, eu pot să o interpretez ca pe o presiune asupra anchetei”, a declarat Adina Florea pentru EVZ.

Adina Florea a declarat, ieri, că ancheta în care este vizată Laura Codruța Kovesi este tratată ca orice altă speță, fără a fi analizate aspecte cu dublă măsură, subliniind totodată că, dacă fosta șefă a DNA nu se va prezenta la audieri, vor fi avute în vedere măsurile privind aducerea sa.

„Există măsuri procesuale, acelea referitoare la modalitățile de citare și la aducerea persoanei cercetate”, a spus Adina Florea, citată de Mediafax . Procurorul SIIJ face referire la articolul 265 din Codul de procedură penală: „O persoană poate fi adusă în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, în mod nejustificat, iar ascultarea ori prezența ei este necesară”.

Trei scenarii cu Kovesi după modelul DNA

1.Primul scenariu se desprinde din modalitatea în care s-au desfășurat, de-a lungul timpului, anchetele DNA. În lumina noilor detalii oferite de Sebastian Ghiță în cadrul audierii prin videoconferința de luni, 11 ianuarie, Laura Codruța Kovesi ar putea intra la audieri în calitate de suspect și ar putea ieși ca inculpat. Pe citația emisă miercuri către fosta șefă a DNA figurează calitatea de suspect pentru infracțiunile de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă. 

2. Potrivit unui al doilea scenariu, Kovesi ar putea deveni o „victimă” a întregului scandal și ar putea câștiga mai ușor postul de procuror șef al Parchetului European. „Este foarte interesant că această citație vine înainte de a merge la Parlamentul European în vederea audierii”, spunea fosta șefă a DNA după primirea citației.

Europarlamentarul Norica Nicolai spune că fosta șefă a DNA știa că va fi intervievată pentru postul de procuror European pe 26 februarie. „Toate întrebările au fost trimise prin e-mail pe 12 februarie și în același e-mail i s-a spus doamnei Kovesi că pe 26 februarie va fi audiată. Ea știa foarte clar că audierea nu are loc nici pe 19, nici pe 20. (…)

3. Un ultim scenariu o arată pe Laura Codruța Kovesi scoasă din cursa pentru șefia Parchetului European sau din cea pentru alegerile prezidențiale din România, ultima mult-vehiculată în spațiul public. Asta deoarece o eventuală punere sub acuzare în dosarul penal deschis în urma plângerii lui Sebastian Ghiță i-ar știrbi din integritate în ambele situații și i-ar aduce eticheta de „penală”, după modelul aplicat de DNA în anii în care era condusă de Kovesi.

Debutul unui dosar penal a însemnat ieșirea din cursa electorală pentru mai mulți politicieni. Unul dintre ei este Ludivic Orban, care a abandonat alegerile pentru Primăria Capitalei după ce a fost pus sub învinuire de DNA că ar fi luat mită de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Orban, care a renunțat la vremea respectivă la toate funcțiile, a fost în cele din urmă achitat de Instanța supremă, și pe fond, și în apel. În mai 2018, ICCJ a decis achitarea lui Victor Ponta și a lui Dan Șova în dosarul Turceni- Rovinari. Un alt dosar asemănător a fost cel al lui Andrei Chiliman, fost primar al sectorului 1, acuzat de abuz în serviciu de DNA. În martie 2017, Chiliman a primit o primă decizie de achitare. Pe 28 decembrie 2018, Marian Vanghelie a scăpat definitiv de măsura preventivă a controlului judiciar, la trei ani de la instituire, în dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pentru fapte de corupție.

Tiberiu Nițu, aflat în centrul unui scandal după ce DNA l-a acuzat că a beneficiat ilegal de coloană oficială, și-a anunțat demisia în februarie 2016 din funcția de procuror general. Alina Bica și-a pierdut funcția de procuror șef DIICOT după ce DNA a acuzat- o de luare de mită, acuzație care a căzut apoi în instanță.