Ce înseamnă visele? De ce creierul rămâne activ atunci când organismul intră în repaus? Ce se întâmplă dacă nu dormim ? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom găsi răspunsuri urmărind documentarul „Somnul”.
Nu putem trăi fără somn şi petrecem un sfert din viaţă dormind. Cercetările legate de somn au fost iniţiate la începutul anilor ’50. Preocupările ştiinţifice asupra somnului şi a influenţei acestuia asupra organismului uman s-au intensificat din momentul în care s-au petrecut accidente grave, cauzate de lipsa de odihnă.
Naufragiul petrolierului Exxon Valdez, tragedia navetei spaţiale Challenger, scurgerile toxice de la fabrica Bhopal, coliziunea staţiei orbitale Mir, fiecare dintre aceste catastrofe au avut un numitor comun: oboseala.
Privarea de somn, pericol de moarte Bănuielile potrivit cărora somnul ar fi la fel de vital ca şi hrana au fost confirmate în anii ’80. În urma unui experiment de laborator, s-a dovedit că şoarecii mor după 17 zile dacă sunt privaţi de somn. Efectul s-a dovedit la fel de letal şi asupra fiinţelor umane, când s-au făcut experimente pe condamnaţii la moarte.
Somnul înseamnă mult mai mult decât absenţa mişcării corpului şi închiderea ochilor. În timpul somnului au loc schimbări profunde în cortex, partea creierului care controlează funcţiile importante ale organismului, cum ar fi intelectul, imaginaţia, responsabilitatea socială, dragostea.
Întregul organism se relaxează în timpul somnului, nu însă şi creierul, care rămâne activ şi controlează funcţiile vitale ale organismului, cum ar fi respiraţia. Unii specialişti au comparat acest proces cu screensaver-ul unui computer. Când dormim, organismul trece prin două stadii, REM şi non- REM, reluate în cicluri de 90 de minute. Chiar şi atunci când suntem în faza de somn profund (non-REM), mintea noastră încă mai poate procesa informaţii. Se pare că în această fază apar visele.
Unde se nasc visele?
Care este rolul viselor este o întrebare rămasă încă fără răspuns. În timpurile străvechi, deciziile importante erau luate pe baza viselor în timp ce textele biblice fac referire la viziunile divine din timpul somnului. Înţelepţii greci s-au apropiat cel mai mult de adevăr şi au intuit că visele sunt doar o altă funcţie a organismului nostru, una extrem de importantă. Din punct de vedere fiziologic, visele se nasc în cortex. Când visele apar, respiraţia devine alertă, inima bate mai tare şi ochii se mişcă sub pleoape. Deşi nu a fost încă identificat rolul precis al viselor, se pare că acest proces ne afectează personalitatea, memoria, sentimentele, modul de a gândi şi cam tot ceea ce are de a face cu natura umană.
Joi, 17.50, TVR CULTURAL
Recomandările noastre
