Circa 93% din români sunt asiguraţi doar în sistemul public de sănătate şi numai 4% au un abonament la o clinica privată, spune un studiu efectuat de Gfk.
Aproximativ 4% dintre români nu deţin niciun fel de asigurare. Studiul arată că "există o serie de vulnerabilităţi importante ale sistemului public", însoţite de un potenţial semnificativ de creştere la nivelul serviciilor medicale private.
"Bucureştenii, deşi se situează uşor sub media naţională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni ale ţării atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajaţi (3,5%). Circa 2% dintre ei au chiar şi partenerii de viaţă sau copiii incluşi în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul ţării aproape că nu se întâmplă deloc", relevă studiul menţionat.
Muntenii, dobrogenii şi moldovenii "stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate" - 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor şi al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 - 34 ani, cu peste 16 procente de neasiguraţi.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Deşi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populaţie are abonamente la clinici private. Această diferenţă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piaţa serviciilor medicale private are un potenţial mare de creştere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariaţi lucrează în mediul privat", a declarat Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.
Studiul mai relevă faptul că principalele obiceiuri sănătoase pe care le au românii sunt menţinerea unei igiene corporale şi orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă şi o abordare optimistă a vieţii (35%), dar şi o alimentaţie bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%).
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani, iar metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.
Recomandările noastre
