Cucul şi pasărea, texte șocante din abecedarele digitale. Şi cum funcţionează mafia manualelor digitale: directive de la inspectori către învăţători
Cucul şi pasărea și alte texte șocante din abecedare. Şi cum funcţionează mafia manualelor digitale: directive de la inspectori către învăţători, plus comisioane negociabile
Un email ciudat circulă în aceste zile, plecat de la autoarea unui manual digital, din seria celor care au iscat atâtea scandaluri în 2014. Autoarea mesajului electronic iniţial, nu dăm nume, persoană importantă, de la o editură de prestigiu, a început să-şi facă lobby printre puternicii învăţământului românesc pentru ca un anumit manual să fie ales în detrimentul celorlalte în şcoli, din oferta pe care Ministerul a declarat-o câştigătoare în cursul licitaţiilor contestate la nesfârşit până ce a început anul şcolar şi elevii încă nu le primiseră. Scrisorica pierdută sună aşa: Draga …, te rog, impartaseste cu alti colegi bucuria aparitiei manualului nostru de Comunicare in limba romana, clasa I, autori: Mariana Norel, Victoria Padureanu, Adriana Malureanu. A aparut la Editura Didactica si Pedagogica, iar varianta digitala a fost realizata de Ascendia Design. Vezi detalii pe linkul… M-as bucura sa ajunga la cat mai multi elevi. Iti multumesc,…”.
La prima vedere, scrisoarea pierdută pare o promovare nevinovată a unui manual de clasa I, numai ca “adrisantul” nu era nimeni altcineva decat o inspectoare din Ministerul Educaţiei… Iar răspândirea scrisorii nu se opreşte aici. La rândul ei, prima destinatară preia îndemnul şi îl dă altor inspectori judeţeni, după cum urmează: “Buna ziua, Nu cunosc alti colegi de la inv.primar si, de aceea, va inaintez acest mesaj cu rugamintea de a-l transmite mai departe celor interesati. Cu aleasa pretuire,…”. Sub această formă de recomandare, scrisorica originară cu minunatul manual care trebuie să fie neapărat achiziţionat a ajuns la mai mulţi inspectori judeţeni pentru învăţământul primar, care la rândul lor îl dau directorilor de şcoli, care la rândul lor transmit mesajul învăţătorilor care trebuie să aleagă “liber” cel mai bun manual pentru elevi, manual decontat de Minister. Care credeţi că va fi cel preferat?
Aşadar, scrisorica noastră se transformă, cu fiecare retrimitere, într-un instrument făţiş de influenţare a destinatarilor manualelor digitale de a lua aminte la recomandările directorilor şi inspectorilor şi de a selecţiona o anume editură. Şi când mă gândesc că recent a fost un scandal similar la Colegiul Naţional “Iulia Haşdeu” din Capitală, unde un profesor care forţa elevii spre cumpărarea unui anumit manual a ajuns sub anchetă şi riscă până la 10 ani de închisoare… Mai grav, un alt autor de manual de la Intuitext, care este și el inspector, promite un ”comision negociabil” celor care aleg manualul editurii la care a lucrat chiar el, bănuiesc că pe bani. Iată textul mesajului de tip SMS: ”Alege Intuitext pe ultima sută și primești comision negociabil. Noi suntem cei mai buni. Stefan Pacearca”. Aici deja e nevoie de o anchetă, că lucrurile au cam dat în penal...
Mă tem că manualul promovat astfel prin reţelele de inspectori va deveni brusc preferatul învăţătorilor care nu vor putea spune nu dacă cei care au pâinea şi cuţitul indică o anumită editură ca fiind cea mai bună dintre toate. Cam atât a durat competiţia şi piaţa liberă. Dar poate că realizarea profesională a manualului astfel promovat prin uzitarea influenţei şefilor ar trebui trecută cu vederea că de, dacă marfa e bună… Iată însă câteva citate destinate elevilor din clasa I, preluate chiar din manualul cu pricina: “O fetiţă este aproape strivită de o maşină”, “un copil mai sparge un geam”, “Angela sparge geamul”. Dar ce educaţie, monşer, ce texte adecvate pentru elevii de clasa I!
Un grup de învăţători a protestat deja public faţă de conţinutul unor manuale digitale, pentru că exemplele de genul celor arătate mai sus curg cu duiumul tocmai în producţiile editurilor care au stârnit războiul contestaţiilor pentru aceste manuale, întârziind nepermis de mult apariţia lor. Motivul invocat atunci era salvarea învăţământului românesc şi binele public! Cum arată acest bine vom vedea în continuare.
Iată câteva perle sesizate în scrisoarea grupului de învăţători, greşeli care pot deschide o nouă serie de bancuri virale intitulate “perlele din abecedar”, cu nimic mai prejos de perlele de la bac cu care ne amuzăm şi întristăm în acelaşi timp în fiecare an şcolar.
Abecedar CD Press, Volumul 1, pag 39, “Melcul lui Luca”: “Cărarea e moale. Luca ia urma unui melc. Calcă mai rar. Melcul alunecă lin. Oare e Lulu? Luca ia un lemn. Cu el urcă melcul la alune. Melcul are coarnele mari”.
Altă remarcă a învăţătorilor: “Nu se cunoaşte ortografia, fiindcă se scrie cu literă mare ,,steaua", ,,cabană" în situaţia în care sunt substantive comune”. Greşelile pot fi găsite în Abecedarul CD Press, Volumul 1, pag 47 (steaua), Volumul 2, pag 7 (cabana).
Şi perlele continuă (atenţie celor care vor da bacalaureatul în această vară, vor trebui să depună eforturi consistente ca să le ajungă din urmă pe cele din unele abecedare): Abecedar CD Press, oferta 2, Volumul 1, Pag. 30: “Omida e pe oaie!”
Nu mai puţin senzaţional este textul sesizat de aceeaşi scrisoare publică a învăţătorilor pe care vi-l redau în continuare: Abecedar Intuitext, Volumul 1, pag. 50: „Pică are un cap mic. Nasul lui e mare. Pică nu are carie.”
În fine, dar nu în cele din urmă, o descoperire proprie din Abecedarul Ascendia, Volumul 1, pag 35:“Anca ia un canar? – Nu, Ea ia un cuc”. Cum mai departe textul ne arată şi o pasăre şi rezultă că eu am un cuc, iar Crina are o pasăre, vă las pe dumneavoastră să înţelegi despre ce ar fi vorba în tandemul cucul şi pasărea adresat elevilor de clasa întâi. E clar că noi, cei mai în vârstă, suntem depăşiţi…
Recomandările noastre
