Diurna nu este luată în calcul la stabilirea pensiei magistraților. Decizia ÎCCJ
- Ionel Sclavone
- 11 noiembrie 2024, 19:32
ÎCCJ a decis că diurnele pe care le primesc magistrații nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei de serviciu. Decizia instanței supreme vine ca răspuns la o sesizare a Curților de Apel din Pitești și Târgu Mureș.
Indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) nu vor intra în baza de calcul a pensiei de serviciu a magistratului. Judecătorii celor două curți de apel au solicitat clarificări legate de interpretarea statutului judecătorilor şi procurorilor.
ÎCCJ, clarificări pe tema pensiilor de serviciu
Instanța Supremă s-a pronunțat, luni, cu privire la o solicitare de clarificări venite din partea Curților de Apel din Pitești și Târgu Mureș. ÎCCJ a stabilit că diurna primită de magistrați nu poate intra în baza de calcul a pensiei de serviciu. Hotărâre adoptată de instanța supremă este obligatorie.
„Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în dosarul nr. 3792/90/2022 şi de Curtea de Apel Târgu-Mureş – Secţia I civilă în dosarul nr. 2876/102/2022 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi a art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005, indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) nu intră în baza de calcul a pensiei de serviciu”, a decis ÎCCJ.
Clarificările solicitate de magistrați
ÎCCJ s-a pronunțat pe sesizările formulate de Curţile de Apel Ploieşti şi Târgu Mureş. Magistrații s-au adresat Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept. Autorii sesizării au dorit să știe cum trebuie interpretate anumite prevederi din lege.
„Interpretarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 7 alin. (3) din HG nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,
referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv dacă baza de calcul în vederea stabilirii pensiei de serviciu a magistraţilor include şi indemnizaţia de delegare sau detaşare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei”, se arată în solicitarea de clarificări.
ÎCCJ clarifică cine execută amenzile contravenționale
Instanța supremă a clarificat cine poate deschide procedura de executare pentru amenzile contravenționale. ÎCCJ a răspuns, astfel, unei solicitări venite din partea Avocatului Poporului. Potrivit acestei decizii, amenda contravenţională se execută doar prin intermediul executorilor fiscali.
Avocatul Poporului a sesizat ÎCCJ cu un recurs în interesul legii. Instituția a arătat că este nevoie de lămuriri și reglementări noi dat fiind că jurisprudenţa la nivel naţional arată că există practici diferite la nivelul instanțelor de judecată. Acestea nu au un punct de vedere unitar referitor la executarea sumei încasate cu titlu de amendă contravenţională.
De altfel, instanța supremă a stabilit, deja, prin Decizia nr. 66/2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, că executarea silită a titlurilor executorii - hotărâri judecătoreşti privind creanţe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se constituie venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali.