Zi decisivă pentru șoferi. Cu prag sau fără, la droguri? ICCJ urmează să se pronunțe

Zi decisivă pentru șoferi. Cu prag sau fără, la droguri? ICCJ urmează să se pronunțe Sursa: Dreamstime.com

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar urma să decidă luni, 11 noiembrie, dacă introduce un prag de la care conducerea sub influenţa drogurilor intră sub incidenţă penală, asemănător celui existent în cazul alcoolului.

CA Brașov a sesizat ICCJ

În fapt, prin încheierea din 16 februarie 2024, Curtea de Apel Braşov a sesizat Înalta Curte să pronunţe o hotărâre pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art.336 alin.2 din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice, potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”

ICJJ trebuie să decidă dacă prezenţa substanţelor psihotrope afectează capacitatea de a conduce

Completul de la ICJJ trebuie să decidă dacă pentru sancţionarea penală a unui şofer care conduce „sub influenţa unor „substanţe psihoactive” (conform articolului 336, alin 2 din Codul Penal) este suficientă confirmarea prezenţei drogurilor în organism, indiferent de cantitate, sau este necesară și stabilirea unui prag al concentraţiei acestei substanţe în corpul uman de la care capacitatea de a conduce vehicule este afectată.

În această situaţie, ar putea fi necesară o analiză toxicologică amănunţită care să ateste că prezenţa substanţelor psihotrope afectează capacitatea de a conduce.

Ce spune Codul Penal în această privință

Potrivit articolului 336 din Codul Penal în vigoare, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

La alineatul 2 al aceluiaşi articol se arată că o pedeapsă similară se aplică şi persoanei aflate sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

Decizie a ICCJ din 2020

Curtea Supremă, într-o decizie din 2020, aprecia că „persoana care a consumat substanţe psihoactive se află sub influenţa lor chiar şi atunci când modificările aduse funcţiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau uşor identificabile”.

„ ... persoana care a consumat astfel de substanţe se află sub influenţa lor chiar şi atunci când modificările aduse funcţiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau uşor identificabile”, se stipulează în Decizia 365 din 2020 a ICCJ.

Potrivit aceleiaşi decizii a ICCJ, „indiferent de concentraţia de substanţă identificată în probele biologice sau de eventualele modificări psiho-fizice prezentate de autorul faptei”, conducerea unui vehicul de către persoana în organismul căreia sunt prezente substanţe psihoactive „creează o stare de pericol şi justifică astfel sancţionarea faptei prin mijloace penale”.

Decizie din 2022 a Curţii de Apel Braşov

În Decizie din iunie 2022 a Curţii de Apel Braşov, instanţa a achitat un inculpat judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa drogurilor motivând că există un dubiu generat de „neidentificarea acestei substanţe psihotrope în sânge, ci numai în urină, ceea ce atestă, potrivit opiniei medico-legale, că inculpatul a fost expus cândva la această substanţă, iar nu că se afla sub influenţa acestei substanţe la momentul conducerii autovehiculului”.

Lege, șoferi, drogați

Sursa foto: Arhiva EVZ

Potrivit Curții de Apel Brașov, Codul penal nu defineşte înţelesul sintagmei „aflată sub influenţa”, regăsită în norma de incriminare, ceea ce înseamnă că expresiei supuse analizei «i se atribuie sensul regăsit în vorbirea curentă, în care substantivul „influenţă” desemnează, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, acţiunea exercitată asupra unui lucru sau asupra unei fiinţe, putând duce la schimbarea lor - înrâurire».

În decizia de achitare a inculpatului respectiv, Curtea de Apel Braşov aminteşte norma metodologică emisă în 2013 de Ministerul Sănătăţii, potrivit căreia „probele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a drogurilor, sunt reprezentate prin sânge, pentru determinarea alcoolemiei şi prin sânge şi urină, pentru determinarea prezenţei în organism a drogurilor”, deci este obligatorie recoltarea de probe biologice atât de sânge, cât şi de urină pentru identificarea drogurilor în organismul şoferului incriminat.

Decizia Curții Constituționale din România din 2019

Prin Decizia 101 din 2019, Curtea constituţională a României a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 336, alineatul 2, din codul Penal, stabilind astfel că sintagma „persoană aflată sub influenţa substanţelor psihoactive”, fără stabilirea unui prag dincolo de care este influenţată capacitatea de a conduce vehicule, este constituţională.

Cât timp rămân drogurile în organism

În prezent, legislaţia din România nu prevede o anumită concentraţie pentru răspunderea penală, spre deosebire de consumul de alcool, unde limita pentru răspunderea penală este o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Studiile arată că substanţa psihoactivă poate rămâne în organism chiar şi 30 de zile de la consum.

Cercetători americani în domeniu au descoperit că majoritatea consumatorilor ocazionali de canabis sau cei care consumă prima oară păstrează urme detectabile în corp timp de trei sau patru zile. Cei care consumă de câteva ori pe săptămână pot trece un test antidrog doar după trei săptămâni de abstinenţă, iar cei care fumează zilnic păstrează urme de canabis chiar şi o lună întreagă.

Potrivit aceloraşi cercetători amenricani, pe lângă cantitatea şi frecvenţa utilizării drogului, contează, la timpul de eliminare, şi metabolismul, greutatea şi hidratarea persoanei.

Potrivit Medlife, un test antidrog se realizează nu doar din urină, ci poate să fie făcut şi din probe de sânge, păr sau prin măsurarea unor substanţe.