Actualitate
Exclusiv
Dispare apa din Dunăre! Ucrainienii pompează apă în lacurile lor, scăzând debitul pe Brațul Sulina. Exclusiv
Dragă pe Dunăre. sursa: Facebook
Din cuprinsul articolului
Apa din Dunăre este folosită de Ucraina pentru a umple lacurile lor. Creând o problemă majoră în zona Brațului Sulina, susține unul din cei mai avizați cunoscători ai problemelor din Deltă, jurnalistul Răzvan Cucui.
O controversă hidrologică și de mediu, care mocnește de ani de zile, a fost adusă recent în prim-plan de către Răzvan Cucui, jurnalist, semnalând un posibil impact major asupra brațului Sulina și a ecosistemelor din Delta Dunării. Acuzațiile vizează acțiunile Ucrainei de a pompa masiv apă din Dunăre pentru a-și alimenta lacurile, concomitent cu o presupusă lipsă de acțiune a autorităților române în privința proiectelor de decolmatare.
Apa din Dunăre: De la iazurile din Bărăgan la Delta în suferință
Conform surselor, acțiunile Ucrainei de a trage apă din Dunăre, în special prin stația de pompare Kyslytska, situată lângă Ismail, pentru a umple lacul Catlabuga (cu o suprafață de 6.700 Ha), ar avea consecințe directe în aval, pe teritoriul României. Pomparea, chiar dacă stația este veche (datând din 1978), ar contribui la scăderea vitezei și debitului pe brațul Sulina, afectând crucial gurile de admisie ale canalelor românești vitale pentru Delta superioară (Mila 35, Stipoc, Tătaru, Babina).
Acest fenomen ar intensifica suferința unor lacuri emblematice ale Deltei, precum Nebunu, Fortuna, Matița sau Merhei, care nu mai primesc suficientă apă. "Catlabuga ăsta are o suprafață de 4-5 ori mai mare decât Fortuna și Uzlina la un loc!" – subliniază un expert, scoțând în evidență dimensiunea efortului hidrotehnic ucrainean.
Ucraina Acționează, România amână
Situația devine și mai spinoasă prin contrastul dintre acțiunile celor două țări. În Ucraina, Consiliul Județean Ismail și agenția lor de stat pentru pescuit, cu sprijinul Japan International Cooperation Agency (JICA), au reușit să achiziționeze drăgi amfibii multifuncționale și s-au apucat de decolmatare – a prizelor de admisie, a canalelor și a lacurilor – chiar pe timp de război.
Pe de altă parte, România pare să se împiedice în birocrație. Deși au fost puse la dispoziție fonduri europene semnificative (35 de milioane de euro pentru Uzlina și Fortuna, plus milioane din PNRR), rezultatele sunt slabe. Autoritatea de Administrare a Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a reușit doar o consultanță, iar execuția proiectelor de decolmatare pare imposibilă până la termenul limită al PNRR, August 2026.
De asemenea, încercările Apelor Române de a achiziționa patru drăgi amfibii multifuncționale prin PNRR au eșuat timp de trei ani, deoarece niciun producător european nu a acceptat termenele aberante de livrare.
Delta: O Moarte clinică Sub ochii autorităților
Dacă în Ucraina se decolmatează pe sub amenințarea rachetelor, în România, "Delta [este] în moarte clinică", acuză Răzvan Cucui. Lipsa decolmatărilor și debitul scăzut al apei, amplificat de pompările din amonte, amenință biodiversitatea unică a biosferei.
"Așa că Brava, Ukraina! Rușine, România!" – se încheie mesajul, un strigăt de alarmă care pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor române de a gestiona și proteja cel mai valoros ecosistem natural al țării.
