Sebastian Kohn, director în cadrul Open Society Foundations (fundația miliardarului George Soros), s-a infectat cu variola maimuței. Specialistul a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu mai mulți bărbați și că virusul este un adevărat coșmar. El a povestit problemele prin care a trecut.

Sebastian Kohn, director în cadrul Open Society Foundations (fundația miliardarului George Soros), specializat în domeniul sănătății sexuale, a recunoscut că s-a infectat cu variola maimuței după ce a întreținut relații sexuale cu mai mulți bărbați. Specialistul a povestit că a avut o serie de simptome îngrozitoare.

Infectat cu variola maimuței

„Am făcut varicela maimuței și a fost un coșmar total.

Când au început festivitățile New York Pride pe 24 iunie, eram conștient că variola maimuței era o problemă emergentă - în special pentru bărbații gay - dar aveam, de asemenea, impresia că numărul de cazuri din oraș era relativ mic. Ceea ce nu am înțeles era cât de absolut dezastruoasă era capacitatea de testare: la acel moment, orașul avea capacitatea de a procesa doar zece teste pe zi.

Am făcut sex cu mai mulți bărbați în weekend. Apoi, o săptămână mai târziu, la 1 iulie, am început să mă simt foarte obosit. Aveam febră mare, cu frisoane și dureri musculare, iar ganglionii limfatici erau atât de umflați încât ieșeau cu cinci centimetri în afara gâtului meu.

Mai întâi, am făcut un autotest Covid: negativ. Apoi am început să suspectez variola maimuței. I-am trimis un mesaj unui prieten: Stau aici și aștept să înceapă erupția. Sunt un bărbat de 39 de ani din Suedia, care locuiește în Brooklyn și lucrează în domeniul filantropiei. În ultimul deceniu, activitatea mea s-a axat în principal pe sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, așa că am urmărit epidemia încă de la început. Am încercat chiar să mă vaccinez atunci când orașul New York a lansat o primă campanie de vaccinare la 23 iunie. Dar, la fel ca marea majoritate a celorlalți newyorkezi care au încercat să obțină o programare, nu am avut noroc.”

Ce simptome a avut

Specialistul a mărturisit că s-a confruntat cu o erupție îngrozitoare și că s-a dus la medic de urgență. Acesta a povestit că simptomele s-au agravat după ce a plecat de la spital.

„La două zile după ce au început simptomele mele, erupția a început sub forma unor leziuni anorectale - răni dureroase pe anus și rect. Inițial a fost o senzație de înțepătură și mâncărime. Nu eram speriat în acest moment. Mi s-a spus că va fi o boală ușoară și că eram o persoană complet sănătoasă, fără afecțiuni de bază. Dar nu aveam nicio idee cât de rău avea să devină.

Am avut o vizită de tele-sănătate cu medicul meu de familie și a fost de acord că ar trebui să fac un test. Așa că m-am dus la Urgențe. Aveam toate simptomele variolei maimuței și, din fericire, nimeni nu a pus la îndoială dacă ar trebui sau nu să primesc un test. Am cerut, de asemenea, un panel complet de analize ITS (infecții transmise sexual).

Am vrut medicamentul antiviral care este folosit pentru a trata variola maimuței, TPOXX, dar mai întâi trebuie să ai un rezultat pozitiv la test. Așa că m-au trimis acasă cu Tylenol. (Autoritățile europene de reglementare au aprobat TPOXX ca tratament eficient pentru variola maimuțelor, dar FDA l-a aprobat doar pentru tratarea variolei. CDC păstrează un stoc de TPOXX și permite "utilizarea sa din compasiune" în timpul epidemiilor de variolă de maimuță).

După ce am plecat acasă, erupția a început să se extindă și am început să mă simt neliniștit. Mi-au apărut leziuni literalmente peste tot; au început să arate ca niște mușcături de țânțar înainte de a se transforma în vezicule cu coșuri care în cele din urmă să se spargă, apoi în cele din urmă să se cojească înainte de a lăsa o cicatrice. Le-am avut pe craniu, pe față, pe brațe, pe picioare, pe picioare, pe mâini, pe trunchi, pe spate și cinci doar pe cotul drept. La apogeu, aveam peste 50 de leziuni, febră de 39,5 grade Celsius și durere intensă, ceea ce mi-a provocat un atac de panică. În mod ironic, singurul loc în care nu aveam leziuni era penisul meu.”

Ce i-au spus medicii?

Bărbatul a povestit că i s-a confirmat că este infectat cu variola maimuței la telefon și că experiența de coșmar a început după aflarea veștii. El a precizat că medicii trebuie să ofere mai multă atenție pacienților, fiind un virus cu simptome greu de suportat.

„La patru zile după test, am primit un telefon de la Urgențe că am fost testat pozitiv pentru variola maimuței. Dar nu mi-au dat nicio informație în afară de asta. Așa că am început să sun în jur pentru a vedea cum aș putea avea acces la antivirale. Știam că CDC publicase un ghid cu privire la persoanele care ar trebui să fie luate în considerare pentru tratament, iar acesta includea persoanele care aveau leziuni anorectale, leziuni în gât și afecțiuni dermatologice, ceea ce era cazul meu.

Sunam la Urgențe, care îmi spuneau să contactez Departamentul de Sănătate. Departamentul de sănătate îmi spunea: "Oh, nu, medicul dumneavoastră de familie trebuie să solicite tratament pentru dumneavoastră". Apoi îmi contactam medicul de familie, iar acesta îmi spunea: "Putem să aducem cazul la departamentul de sănătate, dar, ca să știți, ne refuză majoritatea cererilor, așa că nu vă faceți speranțe".

Apoi a început să mi se umfle gâtul. Amigdalele mele erau acoperite de puroi alb. Am făcut o înregistrare video cu cineva de la cabinetul medicului meu de familie și mi-a spus: "Cred că ar trebui să mergi la Urgențe". Cei de la Urgențe au stabilit că era amigdalită bacteriană și mi-au dat o serie de antibiotice. Dar când le-am cerut antivirale, mi-au spus că nu mi le vor da pentru că le dau doar persoanelor care sunt grav imunocompromise. Le-am spus: "Nu așa prevăd ghidurile de tratament ale CDC". Nu au vrut și m-au externat la 2 dimineața. Eram incredibil de demoralizat.

În seara următoare, am primit în sfârșit un telefon de la o clinică din cadrul Centrului Medical Irving al Universității Columbia. Mi-au spus că DoH le-a cerut să preia cazul meu. Se pare că așa am fost unul dintre puținii norocoși care au fost invitați la tratament. Deoarece medicamentul nu a fost testat pe scară largă pe oameni, există un consimțământ în cunoștință de cauză și un proces de admitere destul de important. Am petrecut aproximativ o oră la clinică și am plecat cu o rezervă de TPOXX pentru două săptămâni. Am fost atât de ușurat. Sunt destul de îngrijorat că suntem aproape de punctul în care aceasta va fi o altă boală endemică, în special în rândul bărbaților homosexuali, dacă nu am trecut deja de acest punct. Sunt îngrijorat că vom fi blocați cu ea pentru totdeauna.”, potrivit The Guardian.