În cele 32 de pagini, poate fi identificat un singur obiectiv: „Implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice”. Punct. Strategia are însă meritul că arată foarte clar cine sunt miniștrii din guvernul Cioloș preocupați de corupția din sectoarele pe care le administrează și cei care vor să păstreze sistemul așa cum este acum, eventual să îl pună să lucreze și în folosul lor. Ministerul Sănătății, de exemplu, a cerut 96 de milioane de lei pentru un set de zece obiective. Ministerul Educației a cerut mai puțin bani – opt milioane de lei – dar, la fel ca și MS, are un set de zece obiective relativ clare, precum „introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat”. Atât ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, cât și cel al Educației, Mircea Dumitru, au participat la lansarea proiectului de strategie. Nici un ministru care administrează sectoare economice nu a fost prezent. Nici unul nu pare să aibă obiective clare și cuantificabile pentru diminuarea corupției din ministerele lor, deși în subordinea lor se află companii precum CNADNR, Metrorex, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Transelectrica.

Sigur că, poate să pară un gest nesemnificativ. Dar, realitatea este că guvernul Cioloș a defilat cu vreo câțiva miniștri care, cel puțin declarativ, au adoptat o agendă anti-corupție – de la Raluca Prună la Vlad Voiculescu – și nu s-a atins de sectorul economic de stat, sursă constantă de bani pentru partide. În ianuarie 2016, guvernul Cioloș anunța că va introduce management privat la „alte” zece companii de stat (de parcă, la acel moment, exista management profesionist la vreo întreprindere de stat). În februarie, ministerul Justiției a lansat proiectul „Cum prevenim corupţia şi clientelismul în companiile de stat”. Ce a mai rămas din aceste angajamente? Cel mai bun exemplu este CNADNR, unde, în decembrie 2015, guvernarea Cioloș l-a numit interimar pe Cătălin Homor, plasat de regimul Ponta în poziția de director la Metrorex. Cine este curios să afle cât de competent a fost Homor la Metrorex, să se uite peste evoluția liniei din Drumul Taberei și la banii europeni pe care-i vom pierde. Cine vrea să știe cum s-a descurcat Homor la CNADNR, să se ducă pe Dealul Aciliu și să se uite la autostrada demolată, pentru care nu există o soluție tehnică nici acum și care se dregradează de la o zi la alta. Este doar un exemplu, probabil mai sunt nenumărate situații identice. La Complexul Energetic Oltenia a fost schimbat omul lui Victor Ponta, Laurențiu Ciurel, dar, recent, fără prea multe explicații, în directoratul companiei a fost numit un cetățean german care a lucrat în Coreea de Nord. Pe scurt, guvernul Cioloș nu prea s-a atins de pseudo-managementul din perioda guvernării USL/ PSD.

În așteptarea alegerilor care l-ar putea reconfirma în poziția de premier, Dacian Cioloș a adoptat o atitudine călduță, atent să nu supere pe nimeni. Nu vrea să deranjeze nici PSD, nici PNL, care l-ar putea susține pentru un nou mandat. Nici măcar nu a fost exprimată public ideea privatizării unor companii de stat și Liviu Dragnea a tăiat aripioarele guvernanților: „Guvernul Cioloș nu are niciun fel de legitimitate ca guvern interimar să vândă vreo bucățică, vreo piatră din România (…) Eu cred că dacă acest guvern încearcă să facă acest lucru atunci putem convoca Parlamentul într-o sesiune extraordinară pentru moțiune de cenzură”. Imediat, ministrul Economiei, Costin Borc, s-a prezentat la sediul PSD și a dat asigurări că nu privatizează nimic.

Guvernarea Cioloș s-a temut, de la bun început, de o confruntare cu PSD-ul. Pe măsură ce trece timpul, este tot mai evident că se conformează indicațiilor venite dinspre acest partid. În fond, lui Liviu Dragnea, care are o condamnare cu suspendare și un proces în derulare, îi convine să-l țină pe Cioloș premier, în loc să propulseze pe cineva din PSD, care ulterior să-i conteste șefia partidului.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor