Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Grigore Vieru va fi înmormântat la Chişinău, alături de mama sa, căreia i-a dedicat unele dintre cele mai emoţionante versuri din literatură.
Poetul Grigore Vieru va fi înmormântat marţi, la Cimitirul Armenesc din Chişinău. Moartea poetului, care ar fi împlinit pe 14 februarie 74 de ani, a fost cauzată de multiplele traumatisme suferite în accidentul rutier produs în noaptea de joi spre vineri, la ora 1.30, pe şoseaua Chişinău-Hânceşti-Cimişlia- Basarabeasca. Tragedia s-a produs, spun autorităţile, în urma vitezei sporite în condiţii meteo nefavorabile. Grigore Vieru, care a încetat din viaţă în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost spitalizat timp de 48 de ore, în stare gravă, la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă din Chişinău. Epitaf pentru mamă
Poetul, despre care criticul Alex. Ştefănescu spunea că ar fi meritat Nobelul pentru poemele scrise despre mamă, a dorit, prin testament, să fie îngropat alături de cea care i-a dat viaţă. Acum 13 ani, de Rusalii, Grigore Vieru a pus, pe mormântul mamei sale, care s-a stins în 1982, o piatră funerară comună, având dăltuite următoarele epitafuri: „Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil“, iar pentru sine: „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi“.
„A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi în iarbă. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!“, le-a spus poetul în acea zi celor prezenţi.
„Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii vor face un om de pământ, când nu va mai fi nici pământ, copiii vor face un om de piatră, când nu va mai fi nici piatră, umbra unui om de cenuşă se va profila pe cer - şi nu vor mai fi nici copii atunci...“, scria altădată Grigore Vieru în aceeaşi notă elegiacă.
„Sunt un poet liric, chiar tragic, prăpăstios“
Un moment emoţionant s-a petrecut în 1973, atunci când Grigore Vieru a trecut, pentru prima oară, Prutul, împreună cu o delegaţie de scriitori sovietici.
„Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul“, spunea poetul.
Pe parcursul anilor ’80, odată cu acutizarea luptei naţionale a românilor basarabeni, accentele sociale din creaţia poetului Grigore Vieru au devenit tot mai evidente. Artistul, obligat de condiţiile socio-politice, s-a transformat într-un poet-tribun.
În 1990, Grigore Vieru a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1993 membru corespondent. Aceeaşi Academie Română l-a propus, în 1992, la Premiul Nobel pentru Pace. În 1988, scriitorului basarabean i s-a decernat cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. Dragostea lui cea mare, dincolo de afiliaţiile şi crezurile naţionalist-politice, a rămas însă poezia. Într-un interviu, Grigore Vieru mărturisea: „Eu sunt un poet liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aştept ca lucrurile să se reaşeze în matca lor, pentru a reveni la chemarea mea firească, la poezia lirică“. OMAGIU
Zi de doliu naţional în Republica Moldova
Cel care a făcut versurile cântecelor folosite pe coloana sonoră a filmului „Maria- Mirabela“, dar şi pe cele ale piesei „Răsai“, cântată de Doina şi Ion Aldea- Teodorovici, a sfârşit la fel de tragic ca şi regretaţii artişti basarabeni. Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, a declarat ziua funeraliilor, 20 ianuarie, zi de doliu naţional. În toate localităţile moldoveneşti, drapelele de stat vor fi arborate în bernă, iar Teleradio-Moldova va transmite în direct ceremonia funeraliilor.
Cei care au cântat versurile lui Vieru au murit tot într-un accident Doina şi Ion Aldea Teodorovici, cei doi compozitori şi cântăreţi basarabeni care au pus pe muzică versurile poetului Grigore Vieru, au decedat în urma unui accident de maşină, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992.
Autovehiculul în care se aflau a intrat într-un copac, la 49 de kilometri de Bucureşti, în dreptul localităţii Coşereni. În acel moment, moartea soţilor a fost percepută ca o tragedie naţională. Cauzele accidentului nu au fost clare, iar multe voci au spus că ar fi fost vorba de o crimă.
Mai mult, însuşi Grigore Vieru a afirmat că soţii Teodorovici i-au povestit că erau ameninţaţi cu moartea prin telefon.
Căsătoriţi în 1981, Doina şi Ion s-au lansat în lumea muzicii la o seară de creaţie a poetului Vieru. Imediat după revoluţie, ei au început să militeze pentru unirea României cu Basarabia şi pentru introducerea limbii române în aceasta din urmă.
„Eminescu” este poate cea mai cunoscută poezie a poetului Grigore Vieru, pe care soţii Teodorovici au pus-o pe muzică. La începutul anilor ’90, piesa s-a bucurat un real succes la noi în ţară.
Citiţi şi:
