Institutul Cultural Român va găzdui vineri o dezbatere despre soarta caselor vechi din Bucureşti, în lupta inegală cu avântul imobiliar al ultimilor ani.
Istoricul Andrei Pippidi, care-şi va lansa atunci albumul „Farmecul discret al Bucureştilor“, a dezvăluit, într-un interviu acordat Mediafax, părerile sale despre Capitală. El e conştient că dezbaterile civice nu au deocamdată forţa necesară impunerii de soluţii şi crede că, „până când protestele vor atinge o masă critică, devenind capabile de a influenţa o decizie eficientă, s-ar putea să nu mai rămână din patrimoniul bucureştean decât bisericile“. Pippidi spune că un oraş fără casele vechi îşi pierde personalitatea şi se transformă într-o aglomeraţie de blocuri-turn, în cazul Bucureştiului mai puţin interesante ca la Hong Kong sau Kuala Lumpur. Istoricul crede că cea mai gravă boală a Capitalei e sufocarea, generată de numărul prea mare de locuitori şi de maşini.
Chiar dacă nu ştie să facă portretul celor care mutilează Bucureştiul, deoarece „mafioţii imobiliari se feresc de a ieşi în public“, Pippidi admite că procesul prin care trece Bucureştiul este comun şi altor capitale central şi est-europene.
Recomandările noastre
