Jurnaliştii de la New York Times relatează povestea unor tineri greci, care au preferat să se mute înapoi la ţară, decât să trăiască în Atena.
Nikos Gavalas şi Alexandra Tricha, ambii în vârstă de 31 de ani, cu pregătire în agricultură, au fost extrem de frustraţi pentru că lucrau pe bani puţini, cu contracte pe termen scurt în Atena, unde locurile de muncă sunt extrem de puţine şi costurile vieţii extrem de ridicate. Aşa că, anul trecut, ei au decis să înceapă un nou proiect: să crească melci comestibili, pentru export. Gavalas şi Tricha au deschis o mică fermă, folosind 50.000 de dolari pe care i-au primit de la părinţi, din economiile familiei. Investiţia nu s-a recuperat încă, prima recoltă urmează să o obţină la finalul acestui an, dar cuplul este încrezător în decizia luată. Grecii "fug" la ţară
În timp ce economia elenă se afundă tot mai mult în abis, cuplul face parte dintr-un exod al grecilor, care fug la ţară şi privesc vechile îndeletniciri rurale ca pe o speranţă pentru viitor. Îşi dau seama că e o alegere ciudată, că e vorba de multă muncă fizică, dificilă, cu care ei, absolvenţi de facultate, nu sunt obişnuiţi. Dar într-o ţară care a ajuns să moară de foame din cauza austerităţii, pare o oportunitate la fel de bună ca oricare alta.
"Când îmi sun rudele şi prietenii în Atena, toţi îmi spun că nu mai au nicio speranţă, că totul merge de la rău la mai rău", spune Tricha, în timp ce le arată jurnaliştilor sera unde mii de melci se plimbă pe buştenii umezi. "Aşadar, cred că am făcut o alegere bună", spune ea. Şomaj în creştere Şomajul în Grecia a ajuns la 18%, în creştere până la 35% pentru tinerii cu vârste între 15-29 de ani, de la 12%, respectiv 24%, la finalul lui 2010. Dar sectorul agricol a fost unul dintre puţinele care au înregistrat creşteri, de la începutul crizei până acum, creând 32.000 de noi locuri de muncă, între 2008 şi 2010, majoritatea ocupate de greci, nu de lucrători imigranţi, potrivit unui studiu dat publicităţii de Confederaţia Pan-Elenică a Asociaţiilor din Agricultură.
În Grecia, la fel ca în alte state mediteraneene, majoritatea familiilor au investit, în mod tradiţional, în imobile şi terenuri, care au fost considerate investiţii stabile, şi este ceva obişnuit, chiar şi pentru grecii care nu au venituri foarte mari, să moştenească diverse proprietăţi. Din ce în ce mai mulţi greci, decid sau sunt forţaţi să apeleze, în ultimă instanţă, la aceste avantaje. Şcoli profesionale Şcoli profesionale specializate pentru agricultori au, de asemenea, tot mai mult succes. Panos Kanellis, preşedintele Şcolii Americane pentru Fermieri din Salonic - fondată în 1904 şi care oferă educaţie de la grădiniţă până la liceu, ca şi educaţie continuă în agricultură - a anunţat că li s-au triplat cererile de înscriere în ultimii doi ani, în clase pentru producători de vin sau de brânzeturi. Kanellis spune că, în mod frecvent, oamenii vin la el şi-l întreabă: "Am doi acri de pământ de la bunicul meu, în acel loc. Pot oare să fac ceva cu el?". Tot mai mulţi greci îşi pun această întrebare şi unii hotărăsc că pot face acest lucru. "Cred că mulţi oameni vor face această schimbare", spune Tricha. "În oraşele mari, nu există niciun viitor pentru ei. Pentru tineri, singura şansă este să meargă la ţară sau să plece în străinătate", spune tânăra.
Recomandările noastre
