În ajun, Ministerul iranian al Sănătății anunța 81 de morți, adică bilanțul cel mai mare din 27 aprilie încoace, scrie Le Point.

Această creștere spectaculoasă a numărului de infecții survine în timp ce republica islamică, care a început o relaxare progresivă acum două luni, pentru a-și salva economia, aflată în gravă suferință, a încheiat pe 30 mai prima fază de ridicare a restricțiilor.

Sâmbătă, toți funcționarii iranieni au revenit la birou, iar rugăciunile colective au fost din nou permise în cele 40.000 de moschei din țară.

Săptămâna trecută, restaurantele și sălile de sport și-au redeschis și ele porțile.

Dacă este să-l credem pe președintele Hassan Rohani, situația sanitară „nu mai este fragilă” și răspândirea virusului a încetinit. El a dat ca exemplu rata de răspândire a COVID-19, care, de la peste 2, a ajuns sub 1.

„În ciuda declarațiilor președintelui, cifrele urcă limpede spre un al doilea vârf al infecțiilor”, a declarat un ziarist de la Teheran pentru Le Point. „Acum, însă, trebuie observat că autoritățile contabilizează și cazurile persoanelor nespitalizate și ținut seama că primul val de contaminări care a lovit Iranul era fără îndoială subevaluat din cauza lipsei testelor la scară națională, ceea ce arată totuși o ameliorare a situației actuale.”

Dacă viața și-a reluat cursul relativ normal în Iran, nouă provincii ar rămâne totuși într-o „situație critică”, conform anunțului făcut de Kianush Jahanpur, purtător de cuvânt al Ministerului iranian al Sănătății.

Este vorba de Khorasan Razavi (nord-est), Mazadaran (nord), Azerbaidjanul Occidental și Oriental (nord-vest), Kurdistan (vest), Kermanshah (vest), Lorestan (vest), Hormozgan (sud) și Khuzestan (sud-vest).

Singura regiune clasificată cu „roșu” (cel mai înalt nivel) de autoritățile iraniene, această ultimă provincie a suferit măsuri de revenire la restricționare pe 11 mai (închiderea serviciilor administrative, bănci și magazine ne-esențiale, plus restricții de deplasare), după ce numărul de infectări s-a triplat.

Autoritățile dau vina pe populație, care nu vrea să accepte măsurile de distanțare. „I-am implorat pe oameni să nu organizeze nunți sau funeralii, dar nu au ascultat”, declara luni ministrul iranian al Sănătății, Said Namaki, la televiziunea de stat.

Potrivit unui sondaj realizat de Ministerul Sănătății, respectarea „gesturilor barieră” s-a redus de la 90% la 40% în marile orașe ale țării, iar mulți iranieni nu mai poartă mască în transportul în comun.

Dar, rarisim, ministrul a atribuit vina creșterii numărului de cazuri atitudinii anumitor membri ai guvernului. „Din nefericire, unii responsabili sunt și ei victime ale acestei iluzii. Nu încetează să facă presiuni asupra mea pentru a deschide ici sau colo.”

Și curajosul ministru a conchis: „Dacă continuăm așa, coronavirusul va înscrie un gol în minutul 90”.

Graba guvernului de a ridica restricțiile cu orice preț din luna aprilie, adică după două luni de la apariția epidemiei, a provocat proteste în mediile științifice iraniene, care au avertizat că acestea ar putea duce la apariția unui al doilea val.

Dar președintele Rohani a rămas ferm pe poziție, argumentând că reluarea progresivă a activității este vitală pentru a menține pe linia de plutire economia iraniană, deja asfixiată de sancțiunile americane.

Potrivit FMI, Produsul Intern Brut al Iranului se va contracta cu 6% în acest an. Moneda iraniană (rialul) a pierdut deja două treimi din valoare în raport cu dolarul, iar inflația este de 40%.

Cele mai importante venituri ale statului, cele din exporturile de petrol, s-au prăbușit de la 2,8 milioane de barili pe zi în 2018, la numai câteva sute de mii astăzi.

La pierderi se adaugă cele rezultate din scăderea dramatică a prețului hidrocarburilor.

Potrivit estimărilor guvernului de la Teheran, criza de COVID-19 ar fi costat deja aproape de 2,5 miliarde de dolari economia iraniană.

Guvernul a fost practiv obligat să redeschidă economia, cu orice risc. Așa cum declara un profesor universitar pentru Le Point, „Iranul nu mai avea capacitatea de a-și păstra închise magazinele și întreprinderile”.