Update: Identitatea românului arestat la solicitarea procurorilor pentru spionaj a fost dezvăluită. Acesta ar fi originar din Ploiești și ar fi implicat în viața politică. Conform unor surse citate de Digi 24, bărbatul se numește Alexandru Pișcan. El și-a anunțat candidatura la Primăria Ploiești, în martie 2024, însă nu și-a mai depus dosarul de candidat.

„În cel mai greu și dificil context în care ne regăsim ca oraș atât administrativ cât și politic, am decis sa îmi anunț intenția de a candida la Primăria Ploiești”, scria Alexandru Piscan pe Facebook.

 

DIICOT a arestat un român acuzat de spionaj în favoarea Rusiei conduse de Vladimir Putin. Este primul caz de acest fel, instrumentat de procurori, de la invazia Ucrainei.

 

Curtea de Apel București a dispus arestarea pentru 30 de zile a tânărului acuzat de spionaj. El a fost reținut de procurori care l-au pus sub acuzare pentru trădare. Tânărul este acuzat că ar fi transmis secrete militare rușilor.

DIICOT a reținut primul spion rus

Tânărul acuzat de spionaj pentru Rusia a fost reținut de procurorii DIICOT, și plasat în arest pentru 30 de zile. DIICOT a stabilit că acesta ar fi filmat și fotografiat mai multe convoaie militare. Acuzatul trimitea imaginile și fotografiile la Moscova. El a fost acuzat că a transmis secrete militare unei puteri străine.

Suspectul ar fi ținut legătura cu cei care l-au recrutat, din cadrul unei rețele rusești de spionaj, prin intermediul ambasadei Rusiei de la București. Tânărul ar fi filmat un convoi militar, iar materialul video, alături de alte informații, ar fi fost transmise către Rusia, susține gândul.ro care citează surse judiciare.

„Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că începând cu anul 2022 acesta a procedat la supravegherea unor obiective militare românești sau aparținând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București”, se arată într-un comunicat DIICOT.

În acest caz, Curtea de Apel București a emis mandat de arestare preventivă de 30 de zile. DIICOT îl acuză pe tânăr de trădare, în formă continuată. Infracțiunea este prevăzută de Codul penal, ca „subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului”.

Procurorii au acționat la sesizarea SRI

Conform comunicatului de presă DIICOT, la perchezițiile domiciliare au fost identificate și ridicate mai multe mijloace de probă. Potrivit sursei citate, cazul a fost instrumentat cu ajutorul SRI, dar și a Direcției de Informații a MApN.

„Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală și ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate  și structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informații, Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale și jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei «Vlad Țepeș»”, se arată în comunicat.

Potrivit comunicatului, suportul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Tehnic și de Criminalistică al DIICOT și de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul IGPR.

Totodată, Ministerul de Externe a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei pentru că astfel de situații nu sunt acceptabile.

Procurorii DIICOT acuză un caz de trădare

Trădarea este una dintre infracţiunile contra securităţii naţionale. Cei care sunt găsiți vinovați riscă o pedeapsă maximă de 20 de ani la închisoare. Codul Penal reglementează această infracțiune la articolul 394:

„Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:

1. provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
2. subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
3. aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
4. ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale”.