Se fumează mult „verde” în România. Şi se fumează la pipă, la blant, la bong, la găleată, la vaporizator... Dramatic este că majoritatea liceenilor ştiu ce înseamnă un „cui” sau au văzut, cel puţin o dată, cum se rulează un „joint”. Şi nu doar România este în această situaţie. Marijuana s-a extins atât de mult în lume în ultimii ani, încât, treptat, a început să fi e legalizată, iar acolo unde nu s-au găsit pârghiile necesare schimbării legii, a devenit „tolerată”.

Cu alte cuvinte, autorităţile ştiu că faci ceva rău, dar închid ochii. De un astfel de tratament au început să aibă parte şi consumatorii din România. La noi, evident, nu s-a pus problema vreunui referendum. Într-o ţară care pare să îşi dorească, mai degrabă, conservarea moravurilor, este greu de crezut că o astfel de propunere ar fi fost luată în serios. Ceea ce n-au făcut legiuitorii a făcut, însă, DIICOT, care a anunţat în instanță că pericolul social redus pe care îl reprezintă consumatorii nu justifi că pe deplin cheltuielile produse de judecarea dosarului. Aşa că, practic, a legalizat marijuana!

 

În urmă cu trei săptămâni, „Evenimentul zilei” trăgea un semnal de alarmă privind Strategia Antidrog în România, sau, mai precis, lipsa acesteia. Gâlceava dintre Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi ONG-urile care au ca rol monitorizarea activităţii acesteia a fost, din păcate, pigmentată cu prea multe amănunte tehnice pentru a interesa publicul larg.

Una dintre concluzii a fost că decriminalizarea marijuanei ne-ar scuti de multe bătăi de cap, chiar dacă efectele ei pe termen lung nu sunt pe deplin cunoscute nici măcar în lumea medicală. A doua concluzie a fost trasă de ministrul Carmen Dan, sub a cărei oblăduire se află ANA, care l-a demis pe şeful Agenției, chestorul Oprea, în urmă cu câteva săptămâni.

Şi, totuşi, minunea s-a produs! Acum o lună, DIICOT anunţa că renunţă la urmărirea penală a consumatorilor de marijuana care aveau dosarele pe rolul instanței de la Tribunalul București, sub pretextul că aceştia prezintă un pericol social redus, iar costul urmăririi penale nu se justifică.

Avocatul Adrian Cuculis: „O decizie care cutremură profund societatea”

Avocatul Adrian Cuculis (foto) spune că informaţia este interesantă şi îngrijorătoare în acelaşi timp: „Nu poţi să iei o asemenea decizie. Şi nu ai cum să aplici o decizie în bloc, pentru toţi consumatorii. Soluţia dată de DIICOT este foarte periculoasă, pentru că vorbim despre nerespectarea prevederilor legii”.

Avocatul susţine că, în România, sunt foarte mulţi minori şi adolescenţi care consumă cannabis, astfel încât o asemenea decizie nu face altceva decât să afecteze viitorul acestora: „Este vorba despre o decizie care ar trebui să cutremure profund societatea. Mai mult, eu zic că o anchetă la DIICOT este absolut necesară”.

În altă ordine de idei, Adrian Cuculis este de părere că ar trebui legalizată marijuana medicinală: „Este o necesitate medicală. România are încă legi comuniste. Trebuie regândită şi legea care reglementează situaţia consumatorilor de droguri”.

„Este o încălcare directă a legii, o abatere gravă”

Avocatul este foarte concis: „Ştiţi ce a făcut DIICOT? A decriminalizat marijuana în România! E adevărat, este penibil să urmăreşti şi să arestezi oameni pentru că au un gram la ei sau să faci capturi de un kilogram de marijuana. Dar decizia de a renunţa la urmărirea penală a consumatorilor este o încălcare directă a legii, o abatere gravă, iar cei care au luat-o ar trebui excluşi din profesie”.

Pentru Adrian Cuculis soluţiile sunt altele: „Nu este în regulă faptul că o persoană se poate plimba liniştită pe stradă în Amsterdam cu un gram în buzunar, în timp ce în Bucureşti ar fi arestată. Să se dea amenzi mari. Dacă prinzi un puşti cu marijuana la el, arde-i o amendă de 100 de milioane, să îi usture pe părinţi, să nu mai facă niciodată asta”.

 

„Îi transformă în zombi!”

Reputatul psiholog criminalist, prof. dr. Tudorel Butoi (foto), a comentat pentru Evenimentul zilei măsura dispusă de DIICOT în ceea ce-i priveşte pe consumatorii de marijuana. „Primul aspect care trebuie rostit atunci când este pusă pe tapet această chestiune ţine de faptul că, în toate ţările lumii, consumul de droguri este o realitate care nu poate fi contestată şi care trebuie tratată cu maximum de seriozitate. Al doilea aspect de luat în calcul este acela că efectele pe termen lung, în sensul lor distructiv, iarăşi nu pot fi contestate nicăieri în lume. În sfârşit, ultimul aspect se referă la fenomenul traficării drogurilor prin care sunt rostogolite sume uriaşe de bani”.

Tudorel Butoi leagă consumul de droguri uşoare cu problemele sociale ale tinerilor: „E pigmentat mereu cu absenteism şcolar, vagabondaj, mica prostituţie, traficările de orice natură - de la ţigări, la arme, cafea sau carne vie, cu realitatea sinuciderii, a crimei sau a jafului. Pe de altă parte, actualul trend în consumul de droguri presupune amestecul marijuanei, al opiumului etc. cu alte substanţe chimice, solvenţi sau substanţe de utilizare medicală neuroleptică, care facilitează ingerarea unei bombe cu ceas a cărei metabolizare internă de către organism duce la efecte imprevizibile: toxicizarea celului nervoase, a sinapselor nervoase, a centrelor analitice etc. Ei bine, tot acest amestec îl transformă pe consumatorul de drog într-un zombi extrem de periculos”, şi-a început profesorul Butoi pledoaria.

 

„Toleranța față de consumul de droguri, inacceptabilă”

Cunoscutul psiholog criminalist a punctat faptul că „în paralel cu toate aceste realităţi ce nu pot fi sub nici o formă contestate, apar puseuri din zona hedoniştilor consumatori care au pătruns în zona media, ca influenceri sau în cea juridică, şi care habar n-au de capul lor. Sunt nişte neica nimeni pe drum. Nu au luat contact niciodată cu fenomenul drogurilor. Nu îi citesc pe cei care se sinucid, care ucid sau ajung să înfunde draga nenii (închisoare, în dialect - n.r.). Pentru că drogul, chiar dacă este uşor, sever, de relaxare sau de ce vrei tu, tot drog rămâne.

El îşi demonstrează periculozitatea extremă în funcţie de ecuaţia fizio metabolică a fiecărei persoane în parte. Cu alte cuvinte, unu’ poate să bea două damigene de băutură şi să n-aibă nici pe dracu’, iar altu’ să se facă ţambră din două păhărele. Drogurile sunt şi vor rămâne extrem de periculoase”, a mai punctat profesorul Tudorel Butoi. Din punctul său de vedere, anularea dosarelor sau trecerea lor în sertar a celor care consumă sau trafichează marijuana este „o idioţenie”. „Singura soluţie viabilă este să ne încadrăm în concernul ţărilor cu o legislaţie extrem de severă în ceea ce priveşte drogul de orice fel ar fi el. Toleranţa faţă de consumul de droguri este inacceptabilă. Domnilor, opriţi drogul la poarta şcolii!”, a tunat psihologul criminalist.

După aproape 800 zile a fost adoptat Planul de Acțiune al Strategiei Naționale Antidrog

Planul de Acțiune al Strategiei Naționale Antidrog pentru perioada 2018-2020 a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 853, după aproape 800 de zile de la elaborarea sa!

„În sistemul de tehnică legislativă el a intrat până la nivel guvernamental. Guvernul de la acea vreme, în ultimele două luni când trebuia să îl pună în aplicare, nu l-a mai pus. Din momentul acela lucrurile s-au complicat pentru că s-a schimbat guvernul, iar din ianuarie 2017 a început altă avizare. Noul guvern nu a vrut să își asume ce au semnat ceilalți. La câteva luni s-a schimbat din nou guvernul, iar procedura s-a reluat. În momentul de față, planul se află de două luni la Ministerul Justiției. Așteptăm ca acesta să își pună ultima semnătură, iar planul este gata”, declara pentru EVZ, chestorul Sorin Oprea, directorul Agenției Naționale Antidrog, într-un material din data de 22 octombrie.

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2018-2020 conţine activităţile concrete prevăzute în Strategia Națională Antidrog 2013 - 2020 privind dezvoltarea mecanismelor de coordonare, colaborare inter-instituţională, transparenţă decizională, cercetare şi analiză strategică. Planul abordează problematica drogurilor din dublă perspectivă și anume: adaptarea instituțiilor, a entităților private ale societății și a persoanei la provocările determinate de schimbare, pe de o parte, iar pe de altă parte, determinarea schimbării în sensul dorit, adică în sensul stopării sau diminuării fenomenului drogurilor.

ANA consideră că în ciuda faptului „că Planul de acţiune nu a fost aprobat în anul 2017, aşa cum era prevăzut, Agenţia Naţională Antidrog, împreună cu partenerii instituţionali şi ai societăţii civile, şi-a îndeplinit toate atribuţiile conform obiectivelor şi activităţilor înscrise în Strategia naţională antidrog 2013 – 2020, desfăşurând activităţi concrete, precum prevenirea consumului de droguri; asistenţa consumatorilor de droguri; colaborarea la nivel naţional cu partenerii instituţionali şi cu societatea civilă; relaţionarea cu mass-media; cooperarea internaţională”.

Agenția spune despre Planul de acţiune că „este un document care ghidează activitatea antidrog, în baza responsabilităţilor din lege”.

 

Părerea psihiatrului: De la efecte terapeutice extraordinare la stări de anxietate severă

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară (foto), medic primar psihiatru, consideră că DIICOT a procedat corect atunci când a decis neînceperea urmăririi penale pentru consumatorii de marijauna: „Din punct de vedere al specialistului în psihiatrie, consider această decizie că fiind una în spirit umanist și cu un potențial bun. Alcoolul este de asemnea un drog, iar consumul acestuia nu este incriminat de legislație. Nu trebuie să uităm că pentru tratamentul eficient al oricărui tip de adicție cel mai important factor pentru reușită este voința pacientului. Nu a fost vreodată demonstrată clar din punct de vedere științific eficienţa acțiunilor punitive asupra pacienților”.

Psihiatrul admite beneficiile medicale ale plantei: „Marijuana este un amestec din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei indiene (Cannabis sativa indică) și are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Fiecare tip de marijuana conține THC (tetrahidrocanabinol), principala substanță psihoactivă a acestor produse vegetale. Cu cât valoarea THC-ului este mai mare, cu atât mai puternice sunt efectele acestui drog ușor. Substanțele active din cannabis au o istorie îndelungată și plină de tradiție, că medicamente. În țările Orientului și Americii latine, aceste substanțe sunt puternic răspândite și au indicații medicale de consum. Există țări și în Europa în care acest drog se poate elibera cu prescripție medicală din farmacii, sau unele care au zone amenajate spații pentru consumul în scop social al acestui drog”.

 

Poate declanșa psihoze schizofreniforme

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară a explicat, pentru Evenimentul zilei, care sunt efectele resimţite de consumatori: „Unii oameni nu simt nimic dacă fumează marijuana, iar alții se pot relaxa și pot avea un sentiment înălțător. Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. „cannabis high“, „social high“). Printre efectele inițiale se numără adesea o stare de agitație, însoțită ocazional de stare de tensiune și anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzație plăcută de siguranță și ocrotire. Urmează stări introspective și echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot apărea oscilații ale dispoziției, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepției mediului extern și intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relațiilor de grup. Pierderea atitudinii critice atunci când se instalează efectul psihogen poate duce la perceperea defectuoasă a realității obiective (efectul halucinogen)”. Există, însă, cazuri când consumatorul nu asimilează bine substanţele: „Consumatorul nu face față întotdeauna intensității trăirilor noi, ceea ce poate avea ca și consecință apariția unor stări de anxietate severă. Amețeala după canabis nu are aceeași evoluție în toate cazurile, existând și stări euforice atipice. Uneori, consumul de canabis poate simula, agrava sau declanșa psihoze schizofreniforme”.

Întrebată dacă ar trebui legalizată marijuana, reputatul psihiatru spune că „orice drog este foarte periculos atunci când este consumat în scop recreativ, din cauza potențialului adictiv deosebit de ridicat. Din punct de vedere medical, a fost demonstrată eficientă administrării canabisului în multiple patologii: scleroză multiplă, hipertensiunea arterială, incontinență urinară, tulburările gastro-intestinale, neoplaziile, durerea cronică, boală alzheimer, apneea de somn și multe altele. Prin urmare, poate există un argument bine documentat care să permită legalizarea consumului, dar doar într-un cadru foarte bine stabilit prin prevederi legale riguroase”.