Curtea de Apel Bucureşti (CAB) judecă astăzi contestaţia depusă de procurorii DIICOT împotriva deciziei de lăsare în libertate, sub control judiciar, a medicului Mihai Lucan, acuzat într-un dosar de delapidare cu un prejudiciu de 5 milioane de lei.
Pe 22 decembrie, judecătorul de drepturi şi libertăți Monica Cipariu, de la Tribunalul Bucureşti, a respins cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a medicului Mihai Lucan, acesta fiind pus sub control judiciar. Aceeaşi măsură a fost luată şi faţă de fiul lui Mihai Lucan, precum şi faţă de Dan Emil Fofiu Sânpetreanu, director la Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca. Decizia a fost contestată de procurori la CAB.
Mihai Lucan este suspectat că un aparat medical performant, utilizat în tratarea diferitelor forme de cancer, a fost transferat ilegal de la Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca la clinica sa privată, unde a fost utilizat timp de şase ani.
Potrivit procurorilor, reprezentanţii institutului şi ai clinicii au dispus, în anul 2007, transferul fizic şi fără titlu al acestui aparat din sediul institutului în cel al clinicii private, fără a întocmi niciun fel de contract în acest sens. În perioada 2007 - 2013, atât aparatul utilizat în tratarea diferitelor forme de cancer prin crioterapia ţesuturilor afectate, precum şi consumabilele aferente achiziţionate din bugetul institutului au fost utilizate exclusiv în beneficiul clinicii private.
Însă, din motivarea judecătoarei de la Tribunalul București, prin care s-a decis plasarea medicului Lucan sub control judiciar, reiese că situația este exact pe dos: medicul primise aparatul prin donație de la o firmă din străinătate şi îl pusese la dispoziția Institutului şi „pentru bolnavii care nu aveau posibilități materiale”.
Conform DIICOT, o altă modalitate de delapidare a Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca a constat în diminuarea cuantumului cheltuielilor reale ocazionate de serviciile de specialitate medicală pe care le presupunea internarea preoperatorie şi postoperatorie a pacienţilor asupra cărora au fost efectuate intervenţii chirurgicale în cadrul clinicii medicale private.
Medicul Lucan mai este acuzat că a folosit resursele financiare, materiale şi umane ale laboratorului de analize din cadrul institutului pentru efectuarea determinărilor anatomo-patologice în beneficiul clinicii aparţinând unei societăţi comerciale.
"Contravaloarea serviciilor medicale prestate de către persoana vătămată nu a fost achitată, respectiv, analize medicale ale ţesuturilor umane recoltate prin biopsii sau alte asemenea analize specific medicale de la pacienţii asupra cărora au fost efectuate intervenţii chirurgicale în cadrul clinicii medicale private, în condiţiile în care toate aceste costuri au fost suportate din bugetul alocat institutului", se arată în referatul DIICOT.
Recomandările noastre
