Opinii EVZ
Die Hard: Premierul Netanyahu a supraviețuit crizei legate de loviturile celor 460 de rachete din Gaza. Pulsul planetei
Premierul Benjamin Netanyahu a reușit cel puțin pentru moment să-și securizeze din nou mandatul deși a ajuns cu majoritatea la limită în ceea ce privește numărul de voturi la dispoziție, 61 din 120 cât are Knessetul, Parlamentul israelian. Este cel mai longeviv premier dacă atinge data de 31 mai, știut fiind că în Israel, încă din 1988, nu a reușit nici un Guvern să stea la putere un mandat întreg. Mandatul s-ar termina la termen în noiembrie 2019.
Benjamin Netanyahu se află la cel de-al patrulea său mandat, și a dobândit renumele de excelent negociator odată ce reușește să păstreze coalițiile mozaic pe care se întemeiază guvernul său. Și de această dată, încercarea ultimei șanse, cum a numit-o el însuși, i-a reușit duminică. Luni, ministrul Educației, Naftali Bennett, ca și cel al Justiției, Ayelet Shaked, reprezentanții partidului Casa Evreiască, al treilea partid ca relevanță din coaliție, au anunțat că rămân alături de premier cât timp rezolvă „criza profundă de securitate” actuală.
Criza a pornit de la operațiune specială acoperită a Armatei și serviciilor secrete israeliene în Gaza, care s-a soldat cu descoperirea acțiunii, după care operațiunea s-a soldat cu atacuri cu tancuri și aviație, schimburi de focuri ce au dus la moartea unui lider militar Hamas, a încă 6 luptători palestinieni și a unui soldat israelian din grupul de comando. În replică, Hamas a tras din Gaza către zona de sud a Israelului, cu precădere în orașul Askelon, 460 de tiruri de rachete și mortiere în 48 de ore după operațiune, tirurile ucigând un localnic, în timp ce armata israeliană a replicat, la rândul său, cu 160 de lovituri aeriene ce au țintit clădiri ale militanților Hamas.
Joi a avut loc o mediere rapidă aranjată de către Egipt și ONU, în urma căreia s-a semnat un acord de încetare a focului între cele două părți. Atât Avigdor Lieberman, ministrul Apărării, președinte al partidului Yisrael Beiteinu, cât și Naftali Bennett s-au opus deciziei de a semna armistițiul și au contestat decizia premierului. Au vorbit despre o cedare în fața terorii, însă Netanyahu a insistat că se va mișca într-o direcție ofensivă când va considera necesar, insistând că decizia sa de a semna armistițiul e conformă recomandărilor instituțiilor de Securitate. Pe acest fond, Avigdor Lieberman și-a dat demisia, iar Bennett a cerut postul de Ministrul al Apărării pentru ca „Israelul să revină la victorii”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Premierul Netanyahu și-a asumat el însuși portofoliul Apărării, și a convins membrii „Casei Evreiești” de nevoia ca, în momente de criză de securitate majoră, să nu părăsească corabia. Nu se știe cât va dura acest moment de criză și când pasul final va fi făcut, iar noi alegeri generale anticipate vor avea loc în Israel. Eventualele alegeri anticipate vor fi câștigate, potrivit sondajelor de opinie, tot de către Benjamin Netanyahu, însă sondajele îl arată în cădere și nu se știe dacă va mai avea parteneri pentru o majoritate sau dacă el însuși va putea să rămână la conducerea Guvernului.
În acest moment, alegerile anticipate sunt cerute și de ministrul Finanțelor, Moshe Kahlin, și de Ministrul de Interne, Aryeh Deri. Din nou, Premierul Netanyahu a reușit să calmeze spiritele și să mențină coaliția chiar dacă la limită. Dacă nu are reacții rapide și serioase la provocarea făcută, Netanyahu riscă să piardă pe mâna ministrului Apărării, care a vorbit despre capitulare în fața terorii și a teroriștilor.
Lieberman și-ar fi dorit o acțiune de tip “Plumb Topit|, prin care să revină în Gaza, pentru a-i pedepsi pe palestinienii din Hamas pentru afrontul înregistrat. Nu e mai puțin adevărat că Premierul pare să-l țină responsabil de eșecul operațiunii speciale care a declanșat criza și atacul asupra cetățenilor din sudul Israelului tot pe fostul său ministru al Apărării, Lieberman, care a ratat operațiunea și a expus Israelul la această reacție a Hamas.
Potrivit Constituției israeliene, alegerile se organizează între 3 și 5 luni de la momentul căderii unui guvern. Pe de altă parte, eventualele alegeri la final de februarie - început de martie, cel mai devreme, ar crea instabilitate în Israel și, dincolo de aspectele de Securitate, ar determina probleme majore în cee ace priveșste situația economică.
Dar aceasta nu este singura preocupare a lui Netanyahu. Turbulențele politice vin în momentul în care premierul se confruntă cu investigații pentru fapte penale grave care-l vizează pe el, pe soția sa și cercul apropiat din jurul său. Astfel, poliția israeliană a anunțat deja că are deajunse date și probe pentru a-l acuza pe Netanyahu de luare de mită, fraudă, abuz de încredere în două investigații separate. În plus, Netanyahu a fost deja audiat ca suspect într-un al treilea dosar. Premierul a declarat, în mod repetat, că e inocent și a spus că organele de anchetă penală nu vor găsi nimic pentru că nu este nimic de găsit.
Pe de altă parte, chiar dacă amenință să rămână cel mai important partid al Israelului, Likud, partidul lui Netanyahu urmând chiar să câștige voturi și locuri în Parlament la viitoarele alegeri, imaginea premierului este afectată și el a scăzut în sondaje. În consecință, în caz de alegeri anticipate, și postura sa în partid ar putea intra în discuție, respectiv posibilitatea sa de a rămâne premier, admițând că reușește să realizeze din nou o coaliție. În Israel, alegerile se desfășoară pe sistem proporțional deplin, adică fără prag, de unde nevoia unei aglutinări a multor partide pentru a realiza majoritatea necesară, practice vot cu vot în Parlament.
Recomandările noastre
