Săptămâna trecută s-au înregistrat în cascadă atentate la dictatori și puternicii zilei, subiecte ale atacurilor masive cu dispozitive explozibile, în asasinate cu puternic conținut politic și fără implicarea teroristă clasică.

 

 

 

Rezultatul a fost o hecatombă de victime, mai ales că ambele atacuri au vizat liderii în momentul în care se încheiau adunările publice cu susținătorii și liderii politici părăsind scenele unde-și rostiseră discursurile.

În discuție sunt două state africane, Zimbabwe și Etiopia. În cazul Zimbabwe, proaspăt scăpat de liderul atotputernic și matusalemic Robert Mugabe, anul trecut, a avut ca victimă pe noul președinte Emmerson Mnangagwa. Aflat în plină campanie pentru alegerile prezidențiale, în numele partidului de guvernământ ZANU-PF, în orașul Bulawayo, al doilea ca mărime din Zimbabwe și fief al opoziției, Mnangagwa a fost atuncat în aer sâmbătă, explozia având loc atunci când cobora de pe scenă, alături de liderii partidului cu funcții importante în stat. Rezultatul a fost rănirea la picior a președintelui de 75 de ani, transportat de urgență la spital.

Și vicepreședintele Kembo Mohadi a fost rănit tot la picior, alături de alți oficiali, precum soția vice-președintelui Constantino Chiwenga, ministrul mediului și vicepreședintele parlamentului. În total, în mulțimea vizată au fost 42 de răniți dintre care 6 foarte grav, între care principalii oameni din protecția oficialilor și persoane din public. Explozia a fost extrem de puternică, dispozitivul a fost detonat cumva în apropierea președintelui, dar acesta a scăpat ca prin minune cu viață.

Președintele a dat vina pe “dușmanii obișnuiți” susținând că este obișnuit cu aceste încercări. Totuși nu există precedente ale unor asemenea tentative de asasinat pentru cel care deține funcția de numai 6 luni. Atacul e cu atât mai șocant cu cât vorbim despre alegeri libere și observatori străini primiți pentru prima dată din 2002 în Zimbabwe, în timp ce desfășurarea corectă a alegerilor poate aduce primele finanțări internaționale în statul african din ultimii 20 de ani. Și opoziția a condamnat atacul, acum când vorbim despre alegeri cu 23 de candidați înregistrați în cursă.

Cel de-al doilea vizat de un atentat politic este cel mai tânăr prim ministru din Africa, premierul Etiopiei, Abiy Ahmed, în vârstă de 41 de ani, care susținea sâmbătă un discurs în Piața Meskel din Addis Abeba. Au fost răniți în atentatul cu grenadă de mână masivă, aruncată asupra permierului, peste 150 de oameni, un participant a murit pe loc, un altul se află în terapie intensivă, care a decedat de asemenea. Bilanțul final este neclar, dar avem declarația ministrului Sănătății care a anunțat că s-au înregistrat 154 de răniți dintre care 10 în stare critică, în afara celor doi decedați. Premierul a scăpat neatins, fiind, practic, protejat de corpurile mulțimii din jurul său, atunci când atacatorul a aruncat grenada. Martorii au vorbit despre bucăți de corp ale răniților răspândite peste tot în jur, după deflagrație.

A fost vorba despre un atacator îmbrăcat în uniformă de polițist. El a fost cel care a aruncat grenada. Comisarul de poliție adjunct al capitalei, Addis Abeba, unde a avut loc atentantul, a fost arestat, alături de alți nouă polițiști, considerați suspecți și complici la acest atac. A fost vorba despre un atentat premeditat și pregătit din timp, cu un grad mare de sofisticare, cu implicarea ofițerilor de poliție care trebuiau să asigure securitatea locului și a premierului Abiy.

Mulțimea l-a capturat pe atacator și l-a bătut, fiind pe punctul de a-l linșa. A fost arestat și dus la spital, în stare gravă. Și de această dată, atentatorul s-a apropiat și a aruncat grenada masivă imediat după încheierea discursului, iar tocmai această sincronicitate i-a salvat viața premierului, pentru că deja oficialii l-au înconjurat să-l felicite, iar această situație l-a protejat de schijele și suflul exploziei.

Ahmed Abiy este un fost soldat de 41 de ani, fost ministru al științei și tehnologiei și fost vicepremier al regiunii Oromia din Eritreea. El a preluat în aprilie poziția de premier, după mai bine de două luni de vid politic, predecesorul său demisionând în februarie. Sosirea sa în cea mai importantă poziție din stat a dus la încetarea crizei politice și destrămării clasei politice etiopiene de la acel moment, dar a adus schimbări importante și la nivelul regiunii, încetând starea de urgență instalată la demisia premierului anterior și lichidând divergențele cu Eritreea, statul vecin, prin recunoașterea graniței stabilite în 2000 prin tratat, graniță contestată de predecesorii lui Abiy, fapt ce adusese cele două state în fața unui nou război.

Nici reformele sale, nici revenirea la normalitate, nici calmarea tensiunilor cu vecinii nu au fost pe placul atentatorilor, nestabiliți încă. Ancheta urmează să-i determine, cel mai probabil, și pe cei care au plătit și aranjat atacul, fiind beneficiarii acțiunii realizate, mai ales că Etiopia și conducerea sa e prezentă în prim planul luptei cu terorismul, inclusiv în Somalia vecină, unde Al Shabbab, gruparea aparținând francizelor Al Qaeda, face ravagii, în deplină simbioză cu pirații somalezi.