Sursă: Cristi Croitoru | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Diana Șoșoacă și rudele sale sunt implicate într-un litigiu pentru un imobil moștenit, dosarul aflându-se în continuare pe rol după ce o decizie recentă a tribunalului a fost contestată, potrivit informațiilor obținute de Fanatik.
Moștenire contestată: Diana Șoșoacă și mama ei cer terenuri înapoi
Procesul implică terenul de două hectare din București, revendicat de Diana Șoșoacă împreună cu mama sa, Alice Philippot, și o altă rudă, B.C.I. Terenul a aparținut bunicii materne a Dianei Șoșoacă, care îl primise prin testament de la o mătușă în 1937.
Demersurile pentru recuperarea terenului au început încă din 2002, însă Primăria Municipiului București nu a oferit niciun răspuns concret. Ca urmare, moștenitorii au formulat contestații la prevederile legilor 10/2001 și 165/2013. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București pe 29 noiembrie 2023.
Potrivit documentelor consultate de sursa menționată, contestatorii au solicitat anularea unei dispoziții emise pe 26 octombrie 2023 și constatarea calității lor de persoane îndreptățite la măsuri compensatorii conform Legii nr. 165/2013.
Aceștia cer și obligarea Primăriei să transmită dosarul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În subsidiar, contestatorii solicită ca autoritățile să emită o dispoziție pentru acordarea de măsuri compensatorii. Dosarul vizează terenul de 5.050 mp situat în Sector 1 și construcțiile aflate pe acesta.
Istoricul notificărilor și al dispozițiilor
Contestatorii susțin că dispoziția contestată a respins ca nedovedită notificarea din 5 decembrie 2001. Prin aceasta, bunica maternă a Dianei Șoșoacă solicitase restituirea terenului de două hectare, fostaFabrică de teracotă. Dosarul administrativ conținea toate documentele prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Potrivit arhivelor, prin actul de schimb autentificat de Tribunalul Ilfov în 25 mai 1939, a fost primit un teren de 2.550 mp cu toate construcțiile. Ulterior, printr-o tranzacție din 22 iulie 1939, s-a primit un teren de aproximativ 2.500 mp pe strada Școalei, cu construcțiile aferente.
Notificarea din 19 iulie 2001 solicita restituirea imobilului de locuit și a Fabricii de sobe de teracotă din Herăstrău, generând dosarul administrativ nr. 26676. Bunica Dianei Șoșoacă a formulat o nouă notificare pe 13 februarie 2002, înregistrată la Primărie pe 14 februarie, pentru terenul de două hectare și fosta fabrică, în dosarul nr. 23679.
Tribunalul a reținut că notificarea din 19 iulie 2001 fusese soluționată prin dispoziția din 20 aprilie 2007 a Primarului General, care propunea acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul de 4.900 mp și construcția demolată.
Controverse și anulări
Ulterior, pe 5 ianuarie 2009, dispoziția din 2007 a fost anulată, autoritățile motivând că pentru același imobil fusese depusă notificarea din 13 februarie 2002, care nu primise soluție. În plus, sentința civilă din 26 ianuarie 2004 a Judecătoriei Sectorului 1 a stabilit că notificatorii aveau dreptul la moștenirea defunctei în cotă indiviză de 1/5 fiecare.
Disputele din instanță reflectă complexitatea restituirii imobilelor vechi în București, unde documentele istorice și legislația succesorală generează procese îndelungate. Diana Șoșoacă și familia ei continuă lupta juridică pentru recunoașterea drepturilor asupra terenului revendicat.
Primăria Municipiului București și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor sunt actorii principali în soluționarea acestui litigiu. Deciziile viitoare ale tribunalului vor stabili dacă moștenitorii vor obține restituirea terenului sau măsuri compensatorii echivalente.
Diana Șoșoacă. Sursă foto: captură video
Diana Șoșoacă și rudele sale, fără despăgubiri pentru imobil
Diana Șoșoacă și membrii familiei sale nu au primit despăgubiri pentru imobilul de pe strada Școala Herăstrău din București. Notificatorii au cerut anularea dispoziției din 20 aprilie 2007, cerere care a fost admisă prin sentința civilă din 14 octombrie 2010, ulterior modificată prin decizia Curții de Apel București din 20 septembrie 2011. Instanța a stabilit că dispoziția inițială nu poate fi revocată unilateral de emitent.
Prefectul Municipiului București a solicitat anularea parțială a aceleiași dispoziții, cerere admisă prin sentința civilă din 9 aprilie 2015 a Tribunalului București. Astfel, instanța a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru cota de 1/5 din dreptul de proprietate asupra imobilului pentru două persoane, una dintre ele moștenitoare a unei persoane decedate între timp.
Tribunalul a subliniat că dosarul administrativ nu conținea documente care să susțină notificarea, motiv pentru care Municipiul București a respins-o fără a solicita completarea dosarului. În aceste condiții, instanța a precizat că trebuie verificată calitatea contestatorilor de persoane îndreptățite la restituire și modalitatea de preluare și restituire a bunului.
Instanța a menționat aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 223/2024, care stabilesc prezumția preluării abuzive a imobilului de către stat, dacă acesta s-a aflat ulterior în patrimoniul statului. Primăria nu a dovedit contrariul, astfel că imobilul se consideră preluat abuziv.
Sentința din 2015 rămâne aplicabilă
Tribunalul a reiterat că Diana Șoșoacă, mama sa și cealaltă rudă nu au contestat validitatea deciziei din 9 aprilie 2015, prin care s-a stabilit că imobilul a fost preluat abuziv prin Decretul nr. 5/1983. Niciun document depus ulterior nu indică faptul că despăgubiri pentru imobil ar fi fost achitate, Administrația Fondului Imobiliar precizând prin adresa din 18 aprilie 2024 că nu deține informații în acest sens.
Primăria nu a susținut, de asemenea, că ar fi plătit despăgubiri la momentul preluării bunului. În aceste condiții, contestatorii au dreptul de a solicita restituirea cotei de 1/5 din imobilul preluat abuziv. Primăria a respins însă notificarea în mod nelegal.
Tribunalul a constatat că terenul de 4.910 mp, evaluat prin expertiza topografică, nu poate fi restituit în natură din cauza elementelor de sistematizare urbană. Dimensiunea de 5.050 mp invocată de contestatori nu corespunde suprafeței efectiv preluate de stat, astfel că despăgubiri pentru suprafața mai mare nu pot fi stabilite.
Măsuri compensatorii pentru contestatori
În privința construcției, tribunalul a decis să nu ia în considerare suprafața de 70 mp, imobilul fiind asociat unor persoane care nu fac parte din prezentul dosar. Astfel, se va ține cont de locuința de 279 mp și birourile și magaziile de 970 mp, conform Decretului nr. 5/1983. Confirmarea acestor date a venit și din partea Direcției Patrimoniu – Serviciul Cadastru al Primăriei.
Tribunalul a concluzionat că restituirea în natură nu este posibilă, impunându-se acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. La 17 februarie 2026, instanța a obligat Primăria Municipiului București să emită decizia de compensare pentru cota de 1/5 din imobil, împărțită în cotă de 1/3 pentru fiecare contestator. Este vorba despre terenul de 4.910 mp, locuința de 279 mp și birourile și magaziile de 970 mp.
Cererea privind alte despăgubiri a fost respinsă ca neîntemeiată. Atât contestatorii, cât și Primăria au formulat apel, dosarul ajungând la Curtea de Apel București la 7 aprilie 2026. Următorul termen nu a fost stabilit până în prezent.
