La finalul lunii Transnistria va cere alipirea la Rusia și urmează o invazie a Republicii Moldova. Portalul Uniunii Europene care luptă împotriva știrilor false pro-Kremlin a analizat cum presa internațională a căzut în capcana dezinformării ruse.

Dezinformarea și manipularea reprezintă o componentă a războiului pe care Rusia îl duce cu lumea liberă. Instituțiile de presă din toată lumea cad în capcanele întinse de propagandiștii de la Kremlin. Iar acest lucru întărește sentimentele de teamă ale populației cu privire la escaladare războiului.

Dezinformarea din ultimul scenariu rusesc

În ultimele zile din luna trecută, mai multe insitutții media din toată lumea titrau că Transnistria va cere alipirea la Rusia. Următorul pas, era, conform acestora, o invazie rusească în Republica Moldova.  și urmează o invazie a Republicii Moldova. Dezinformarea a funcționat, arată Portalul Uniunii Europene care luptă împotriva știrilor false pro-Kremlin. O analiză a acestei instituții arată cum a picat presa în capcană.

Majoritatea publicațiilor au titrat că „deputații de toate nivelurile din Transnistria” ar putea cere intervenția Rusiei pe 28 februarie, într-o sesiune specială convocată de Vadim Krasnoselsky. Articolele au la bază o informație transmisă de un activist local al opoziției, Ghennady Chorba. Acesta a scris pe Facebook, spunând că ar putea fi subiectul congresului. Mai ales că, în ziua următoare Putin urma să se adreseze Adunării Federale Ruse.

Chorba și-a susținut poziția spunând că și în trecut au fost acțiuni similare. Deputații transnistreni au adoptat, în 1991, o rezoluție prin care își declarau independența. În 2006, transnistrenii au votat la un referendum pentru aderare la Rusia (97% din voturi au fost pentru). În plus, el a văzut similitudini între ceea ce se întâmpla în Moldova și ceea ce a făcut Moscova în Ucraina până în februarie 2022.

Poveștile false transmise de Rusia

Analiza cu privire la dezinformarea practicată de Rusia arată că există o serie de asemănări, între situația din Moldova și cea din Ucraina. Potrivit autorilor EU vs Disinfo, există mai multe astfel de povești false, lansate în spațiul public. Multe dintre ele fac referire la presupuse intenții ale NATO de a implica Moldova în războiul cu Rusia.

„Există unele asemănări, într-adevăr. De mult timp, forțele pro-ruse din Moldova au repetat narațiunea „Occidentul și NATO înarmează Moldova pentru a o implica în război. La începutul anului 2024, au apărut mai multe astfel de dezinformări – fie că NATO trimite echipamente militare, fie că un vechi aeroport din Mărculești va fi folosit ca bază pentru F-16 avioane de luptă care sunt trimise în Ucraina”, arată EU vs Disinfo.

Dezinformarea cu privire la utilizarea Moldovei ca hub pentru avioanele de luptă F-16 a reapărut inclusiv pe canalele oficiale rusești. Aceasta în ciuda dezmințirilor repetate ale oficialilor din Moldova.

Pe de altă parte, Rusia acuză Chișinăul că îi discriminează pe cetățenii de limbă rusă și că promovează personalitățile care au colaborat cu naziștii ăn al Doilea Război Mondial.

Dezinformarea susținută de declarațiile oficialilor ruși

O declarație a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, din 14 februarie 2024, arăta că Occidentul dorește să scoată Rusia din procesul de negociere a conflictului transnistrean. El spunea atunci cî există 200.000 de cetăţeni ruși în Transnistria. Iar Rusia își manifesta îngrijorarea față de soarta acestora.

După câteva zile, Lavrov a amenințat direct Moldova că ar putea repeta soarta Ucrainei. El susținea că guvernul de la  Chișinău ar urma ordinele venite „din Occident”. Și, adăuga oficialul rus, Moldova face presiuni asupra Transnistriei și asupra autonomiei găgăuze, unde Rusia are o mare influență.

Observatorii, inclusiv Institutul pentru Studiul Războiului, au remarcat paralela dintre comentariul lui Lavrov și acuzațiile despre modul în care Occidentul a subminat acordurile de la Minsk în cazul Ucrainei.

Scenarii despre un coridor rus până în Transnistria

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselsky, a anunțat că va convoca congresul spunând că drepturile oamenilor sunt încălcate, iar situația economică se înrăutățește. El se referea la noul Cod Vamal al Moldovei care a introdus aceleași tarife vamale de import pentru afacerile transnistrene ca și pentru restul țării. Până în ianuarie 2024, întreprinderile transnistrene se bucurau de o scutire de la aceste taxe vamale.

Mass-media din Republica Moldova și Rusia au relatat informația într-o manieră neutră până la comentariul lui Ghennady Chorba. Ulterior, analiștii și jurnaliștii au început să vorbească despre intențiile Rusiei de a provoca tensiuni suplimentare în zonă. Mai mult, s-a vorbit despre un nou conflict pentru a stabili o enclavă sau un coridor terestru din regiunile ocupate ale Ucrainei până în regiunea transnistreană.

Rușii de la RIA Novosti au publicat un interviu cu Vadim Krasnoselsky, în care se plângea de presiunea economică de la Chișinău. El a repetat o veche dezinformare despre „grupul de antrenament pentru sabotaj pe teritoriul Republicii Moldova... Este necesar să înțelegem că, având în vedere militarizarea activă a Moldovei, exercițiile militare constante în această țară, solicitările pentru transformarea misiunii de menținere a păcii și revizuirea statutului de neutralitate, orice incident poate avea consecințe de amploare. Agresiunea se intensifică în Moldova vecină”.

Declarația a fost distribuită pe mai multe canale pro-ruse, în cadrul operațiunii de dezinformare. Deputatul moldovean pro-Kremlin Bogdan Țirdea s-a referit la un expert român care a spus ca președintele Maia Sandu a permis Ucrainei sa atace Transnistria.

Dezinformarea în analiza ISW

Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a publicat o analiză pe acest subiect, anticipând că Transnistria va organiza fie un referendum, fie va solicita anexarea. Mai multe publicații, El Pais, The Telegraph, Spiegel, TF1 etc. au dat titluri șocante despre o posibilă operațiune rusă în Moldova.

Serviciile de informații ucrainene au respins această posibilitate, subliniind că este vorba despre o „campanie de dezinformare” lansată de Rusia. Scopul a fost de a crea tensiuni în regiune. Mai mulți experți și-au arătat scepticismul cu privire la un astfel de scenariu.

Iar dezinformarea s-a spart precum un balon, după congresul deputaților de la Tiraspol din 28 februarie. Aceștia au adoptat o rezoluție prin care cer protecție Rusiei, dar și unor entități precum ONU, OSCE, UE și SUA și chiar Comitetul Internațional al Roșii.

„Majoritatea știrilor din presa internațională de la Congres s-au concentrat în primul rând pe apelul regiunii către Rusia pentru protecție, fără prea multă atenție la apelurile către alte țări străine sau organizații internaționale”, arată EU vs Disinfo.

Sergei Lavrov /Pool via REUTERS

Replica Rusiei și o cerere fără urmări concrete

Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a reacţionat, afirmând că „protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, compatrioţii noştri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna analizate cu atenție de către departamentele ruse relevante”. Duma de Stat a menționat că adresa va fi luată în considerare atunci când Moscova o va primi.

Asta a fost tot. Rezoluția de la Tiraspol nu a ajuns la Moscova. Vladimir Putin a vorbit mai bine de două ore în fața Adunării Federale de la Moscova, dar a ignorat problema transnistreană. Dezinformarea s-a încheiat. Maia Sandu consideră că Moscova folosește Tiraspolul pentru a crea tensiuni în Moldova. Kremlinul a cerut convocarea congresului deputaților transnistreni pentru a alimenta mașina de propagandă și a speria moldovenii, spune ea.

„În operațiunile de dezinformare, este de obicei dificil de urmărit știrea originală. Dezinformarea se răspândește adesea prin mai multe canale, despre care se știe că fac parte din ecosistemul de dezinformare (de exemplu, Sputnik, Komsomolskaya Pravda, diferite canale Telegram). Aceste canale ar putea nega presupusul rezultat (în acest caz, că deputații transnistreni ar solicita Rusiei anexarea regiunii), dar nu ar spune nimic despre sursa informației în sine, deoarece asta ar facilita dezmințirea acesteia (în acest caz, că aceasta este opinia unui activist local)”, arată EU vs Disinfo.

După ce povestea a apărut, canalele moldovenești pro-ruse precum Sputnik sau Smuglianka au negat că Tiraspolul vrea să se adreseze lui Putin. , Acestea au încercat să acrediteze ideea că este o operațiune condusă local.

Concluziile analizei cu privire la dezinformarea Kremlinului

În conformitate cu strategia sa de lungă durată, Kremlinul se asigură că situația complicată a cetățenilor ruși din Transnistria rămâne încurcată. Astfel, Rusia va putea să o folosească ori de câte ori i se va da ocazia.

„Ceea ce merită o atenție specială în acest caz este modul în care mass-media internațională a acoperit problema. Reprezentanții unor instituții media importante au dezbătut dacă este posibil ca Tiraspolul să solicite, iar Moscova să accepte, anexarea regiunii, dar au ignorat că discuția a pornit nu de la o informație, ci de la o opinie individuală.

Adesea, ei au dat o importanță redusă declarațiilor oficiale ale guvernului moldovenesc care au încercat să dezmintă amenințările privind escaladarea și să-și calmeze populația. Propaganda rusă a folosit această atenție informațională disproporționată pentru a susține că cetățenii ruși din regiunea transnistreană suferă și pentru a acuza autoritățile de la Chișinău de rusofobie”, susține portalul european.

Înaintea congresului, reacția moderată a oficialilor moldoveni urmărit să minimalizeze problema și să evite panica. Pentru publicul intern a funcționat, dar pentru cel extern, un mesaj mai clar și mai puternic ar fi avut un impact mai mare.

„Cu toate acestea, cartea transnistreană din mâna Kremlinului va fi cu siguranță jucată din nou în viitor, nu neapărat în sprijinul intereselor de afaceri ale Sheriff, ci mai degrabă pentru a împiedica eforturile guvernului Republicii Moldova pe calea de aderare a țării la UE și înaintea viitoarelor alegeri și a unui referendum planificat. privind integrarea în UE”, concluzionează specialiștii de la EU vs Disinfo.