Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a decis că folosirea poligrafului pentru detectarea comportamentului disimulat a angajaților statului nu poate fi inclusă în forma actuală a legii austerității, deoarece această formulare nu respectă Constituția, potrivit unui comunicat de presă transmis de instituție.
În același timp, judecătorii au stabilit că restul prevederilor din lege rămân valabile și pot fi aplicate. Practic, doar această expresie legată de tehnica poligraf a fost considerată neclară și problematică. Restul legii, criticate de AUR, SOS România şi POT, care vizează măsurile fiscale adoptate de guvernul Bolojan, a fost declarată constituțională.
Curtea confirmă procedura Guvernului și legitimitatea măsurilor fiscale
CCR a transmis, printr-un comunicat oficial, că Executivul a respectat prevederile articolului 114 din Constituție atunci când și-a angajat răspunderea asupra acestui proiect legislativ.
Judecătorii au arătat că legea reglementează un domeniu unitar de relații sociale și că urgența adoptării a fost justificată prin necesitatea protejării bugetului public și evitarea unor consecințe negative asupra deficitului general consolidat.
Curtea a subliniat că Parlamentul are dreptul de a adopta politici economice și fiscale extinse pentru a eficientiza modul în care sunt utilizate fondurile statului, iar aceste politici fac parte din marja sa legitimă de decizie.
CCR consideră că legea urmărește un scop unitar
În motivarea deciziei, Curtea a evidențiat faptul că legea contestată are un caracter coerent și urmărește un obiectiv clar, acela de a consolida capacitatea financiară a României pe termen lung.
Guvernul a justificat urgența adoptării actului normativ prin nevoia de a preveni riscurile care ar putea afecta echilibrul bugetar, iar această justificare a fost considerată validă de judecători. Prin urmare, CCR a decis că asumarea răspunderii de către Guvern a fost realizată în condițiile prevăzute de Constituție, fără a fi necesar un nou aviz al Consiliului Economic și Social în etapa în care proiectul a suferit amendamente.
Guvernul României. Sursă foto: Facebook
CCR declară neconstituțională testarea angajaților cu detectorul de minciuni
Singura prevedere care a fost respinsă de Curte vizează posibilitatea de utilizare a testului poligraf pentru detectarea comportamentului disimulat.
Judecătorii au considerat că această formulare nu îndeplinește standardele de claritate și previzibilitate impuse de articolul 1 alineatul 5 din Constituție, ceea ce poate genera interpretări neunitare și incertitudine juridică.
Curtea a reamintit că orice prevedere legală care se referă la evaluarea comportamentului persoanelor trebuie formulată în termeni preciși, pentru ca cetățenii și instituțiile să poată cunoaște exact efectele și limitele aplicării sale.
Măsurile fiscale extinse, considerate constituționale
În rest, CCR a respins criticile formulate de Grupurile parlamentare ale AUR, S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri, constatând că legea cuprinde opțiuni de politică economică asupra cărora Parlamentul are libertate de decizie.
Printre acestea se numără:
- introducerea unor reguli privind utilizarea mijloacelor moderne de plată,
- declararea inactivității unor entități juridice,
- modificarea sistemului de eșalonare la plată,
- licitarea bunurilor sechestrate,
- obligativitatea conturilor bancare deschise în România,
- noi reguli privind capitalul social,
- impozitarea veniturilor din chirii,
- tranzacții financiare,
- monedă virtuală,
- majorarea taxelor și stabilirea unor contribuții suplimentare la sănătate pentru persoanele cu venituri independente.
Curtea a arătat că toate aceste măsuri se înscriu în obiectivul de consolidare fiscală și nu încalcă drepturile constituționale privind proprietatea privată, libertatea economică sau egalitatea în fața legii.
Protecția vieții private și utilizarea tehnologiilor moderne
Un alt aspect analizat de Curte a vizat măsurile referitoare la evaluarea funcționarilor publici și utilizarea camerelor video purtate pe corp de angajații care interacționează direct cu cetățenii.
CCR a explicat că testarea psihologică a funcționarilor este justificată de natura obligațiilor de serviciu și nu reprezintă o intruziune nejustificată în viața privată.
În același timp, folosirea camerelor de tip bodycam a fost considerată o măsură prin care statul asigură transparență, corectitudine și protecție pentru cetățeni în cadrul serviciilor publice, garantând astfel securitatea juridică și încrederea în autorități.
