Considerat unul dintre cei mai avuţi agricultori din zonă, Teodor Chiş a fost trimis în faţa magistraţilor de procurorii DIICOT Oradea, care îl acuză că a exploatat persoane cu retard sau handicapuri fizice, obligându-le să-l slujească sub teroare.

Pentru 10 oameni sărmani din Bihor, Mureş, Suceava şi Sibiu, persoane cu diverse probleme de sănătate, ca retard sau handicapuri fizice, viaţa la ferma lui Teodor Chiș a fost ca un scenariu desprins din filmele de groază, după cum susţin procurorii DIICOT Oradea. Ei au trimis în judecată un fermier din Cheriu, acuzându-l că, vreme de 5 ani, i-a ţinut ca pe sclavi, forţându-i să muncească fără salariu, de multe ori nemâncaţi şi cazaţi în condiţii mizere pe o un teren agricol, de unde toţi au evadat în final.

Fermierul îi racola din gări sau de pe stradă

Fermierul Teodor Chiş, un bărbat în vârstă de 63 ani din satul Cheriu, comuna Oşorhei, a intrat în atenţia procurorilor DIICOT în februarie 2020, ca urmare a unei sesizări din oficiu a poliţiştilor de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea care primiseră informaţii despre condiţiile inumane în care bărbatul şi-ar fi ţinut angajaţii.

În urma cercetărilor, anchetatorii au identificat 10 persoane din Bihor, Mureş, Sibiu şi chiar Suceava, care, în perioada 2015 - 2020, au lucrat diferite perioade de timp în ferma bărbatului. Oamenii au fost racolaţi din gări sau de pe stradă, direct de Chiş sau prin intermediari, din rândul celor care pot fi uşor controlaţi: fără venituri, fără casă, cu retard sau handicapuri fizice. Li s-a promis cazare, masă, bani, ca să îngrijească în schimb animale, însă n-au primit nimic.

La fermă, Chiş le lua actele de identitate, câteodată chiar cu forţa, şi nu le mai returna niciodată, ca să aibă garanţia că nu vor părăsi locaţia. „Pentru aceste victime, obţinerea unui alt act de identitate, faţă de lipsa resurselor financiare şi uneori lipsa unui domiciliu stabil, implică anumite dificultăţi. De aceea, pentru ei actul de identitate are o valoare mult mai mare decât pentru alţii. Iar fermierul ştia acest lucru", spun sursele publicației Bihoreanul.

Trafic de persoane și exploatare prin muncă

Revoltătorul caz a ajuns în atenţia publică pentru prima dată în octombrie 2020, când Chiş a fost reţinut pentru 24 de ore şi, împreună cu poliţiştii BCCO Oradea, procurorii DIICOT i-au percheziţionat proprietăţile, descoperind mai multe acte de identitate şi cărţi de sănătate confiscate de la victimele sale.

Bărbatul îşi „muncea” victimele 12 ore pe zi, fără întrerupere, în condiţii deosebit de grele, de multe ori fără hrană, şi nu le-a plătit niciodată un salariu, au explicat atunci anchetatorii care, o lună mai târziu, l-au şi trimis în judecată, acuzându-l de 10 infracţiuni de trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă.

Potrivit legii, traficul de persoane pentru exploatare prin muncă înseamnă recrutarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin înşelăciune, fraudă, ameninţare, utilizarea de constrângere, abuz de putere sau de o poziţie de vulnerabilitate, în scopul exploatării prin muncă, inclusiv muncă forţată. Iar munca forţată, conform Codului penal, înseamnă „orice muncă sau serviciu care este obţinut de la orice persoană sub ameninţarea unei pedepse şi pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar". Pedeapsa pentru o astfel de faptă este închisoarea între 3 şi 10 ani.

Victimele au povestit cum au evadat

Toţi au descris plecarea din fermă ca o „evadare”, unii abandonându-şi şi puţinele obiecte personale. „Una din părţile vătămate a convenit iniţial o remuneraţie de 900 lei pe lună, mâncare şi cazare. Acesta a prestat munca la fermă aproximativ 4 ani, perioadă în care nu a primit nici un ban, nu şi-a putut vizita niciodată familia din lipsa resurselor financiare”, spun procurorii. În final, omul, care e din Sălard, a plecat spre casă pe jos.

Un bărbat din Sibiu a reuşit să plece în timpul unui control al inspectorilor ITM. „Acesta le-a relatat inspectorilor condiţiile proaste în care trebuie să presteze munca, faptul că este ţinut cu forţa şi faptul că a fost deposedat de actul de identitate. Imediat după recuperarea actului de identitate cu ajutorul inspectorilor, a părăsit ferma, mergând pe jos până în localitatea Oradea”, spun procurorii.

Avocatul lui Chiș susține că victimele au exagerat

Avocatul susţine că cele 10 victime „au exagerat generos” iar perioada în care au lucrat la fermă „după ce au fost informați cu ocazia audierii că se pot constitui parte civilă iar sumele pretinse variază proporțional cu perioada declarată. Una dintre persoane a părăsit ferma în ziua sosirii, altele au declarat o lună, incidental apar perioade de 2 luni și jumătate sau mai mult. Cea mai hazardată perioadă de timp declarată înglobează și perioadele lucrate la alte ferme, desigur tot fără forme legale, aspect care se va dovedi în cadrul cercetării judecătorești", a declarat avocatul.

Cât priveşte condiţiile de cazare, avocatul le descrie „relativ decente”. „Toaleta situată în curte, reclamată, este un real brand de ţară. Statisticile recente indică mii de grădiniţe şi scoli cu toalete în curte şi fără apă curentă, iar peste 40% dintre români stau în locuinţe fără canalizare”, a mai adăugat acesta.