Destinația turistică nu este o atracţie întâmplătoare pentru maghiari, aici găsesc o mulțime de monumente istorice: clădiri de epocă, biserici și conace din secolele trecute.

O mulțime de clădiri istorice din Hunedoara, lăsate de izbeliște în ultimele decenii, continuă să atragă numeroși turiști maghiari. Unele au fost achiziționate de fundații finanțate din Ungaria și sunt repuse în valoare. Iar oaspeții veniți din Ungaria ocupă o pondere importantă în numărul de vizitatori străini.

Castelul Corvinilor și Cetatea Devei atrag cei mai mulți turiști maghiari, dar în circuitul turistic prefereat de vecinii României mai intră clădiri istorice de pe Valea Mureșului, ca Bastionul Roșu din Ilia, ori din Țara Hațegului, ca biserica medievală din Sântamaria Orlea.

Castelul Corvinilor din Hunedoara, o atracție turistică de succes

Tot mai mulți turiști aleg să viziteze Castelul Corvinilor din Hunedoara, una dintre cele mai importante atracții din vestul țării. Castelul Corvinilor este situat în județul Hunedoara, în centrul orașului cu același nume. Acesta este cel mai impresionant castel din România, inclus chiar și în top 10 destinații de basm din Europa. Se zvonește că aici ar fi fost întemnițat Vlad Țepeș, celebrul prinț valah, inspirație pentru personajul Dracula, însă acest mit nu este confirmat de istorici.

Sursa foto: Wikipedia

Ruinele conacului Bornemisza Ilia

Castelul Bornemisza din Ilia a fost ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea de baronul Ignac Bornemisza, descendent al unei vechi familii de români maghiarizată. Castelul Bornemisza a fost retrocedat, iar accesul în incinta lui a fost interzis.

„Vin mulți turiști maghiari în Ilia. Șapte autocare au oprit într-o singură zi aici, pentru ca oamenii să viziteze satul cu clădiri de epocă, biserici și conace din secolele trecute”, povestesc localnicii.

Sursa foto: Facebook

Castelul a fost construit în stil clasicist de baronul Bornemissza (II.) Ignác la mijlocul secolului al 19-lea. La construirea castelului au folosit materiale și din ruinele Conacului Bethlen-Thököly. În special elementele de piatră ale turnului-casă și cele ale casei de poartă. Coloanele toscane la fațada dinspre curte reflectă cel mai elocvent stilul clasicist. Imobilul are forma de U, și cu clădirile sale laterale cu peristil ne amintește de castelul de la Drag.

Sursa foto: Facebook

Bastionul roșu din Ilia

Casa natală Gabriel Bethlen (Bastionul Roșu), azi muzeu, se află în localitatea Ilia, județul Hunedoara. După ce turcii au ocupat în 1552 cetatea Lipovei, Ilia a devenit o cetate de graniță.

Proprietarii săi din secolul al XVI-lea au fost membrii familiei Dienesi. Descendenți direcți ai acestui neam, amintit încă din secolul al XIII-lea în legătură cu acest domeniu important din comitatul Hunedoara.

Ca să corespundă noii sale funcții, cetatea a fost fortificată cu un inel de apărare bastionar, iar după stingerea pe linie bărbătească a familiei proprietare, domeniul i-a revenit din voia principelui Ștefan Báthory (1571–1586) lui Farkas Bethlen de Iktár (1530–1590). El a fost cel care prin construirea Bastionului Roșu în 1582 a închegat noua incintă.

Sursa foto: Wikipedia

Hanul Piski, restaurat de maghiari

Cunoscut drept cea mai veche cârciumă din România, hanul din Simeria Veche se macină sub fiecare picătură de ploaie. Fațada clădirii poartă încă semnele măreției de odinioară.

Străvechea cârciumă din Transilvania a funcţionat neîntrerupt mai bine de două secole, pe malul drept al Streiului. Lângă podul de lemn din Simeria Veche. A suferit distrugeri în timpul Răscoalei lui Horea, a stat ca martor al luptelor din timpul Revoluţiei de la 1848. De asemenea, a supravieţuit şi celor două Războaie Mondiale.

Sursa foto: Facebook.

Este o clădire monument istoric şi este descrisă ca fiind locul unde a fost Garnizoana Bem în timpul revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. Clădirea este mult mai veche, a fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea. Prima menţiune documentară apare în timpul Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan din 1784, când, în documente, se afirmă că toate cârciumile de pe raza localităţii Simeria Veche au fost distruse”, explică istoricul Daniel Iancu de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.