Evenimentul Zilei > Actualitate > Destin de episcop: din Moldova la Paris şi înapoi
Destin de episcop: din Moldova la Paris şi înapoi

Destin de episcop: din Moldova la Paris şi înapoi

Prea Sfinţitul Ioachim Giosanu construieşte la Bacău cea mai mare catedrală ortodoxă din România, dar şi din sud-estul Europei.

Ioachim Giosanu, având titulatura de Băcăuanul, unul dintre cei mai respectaţi ierarhi români şi-a serbat vineri ziua de naştere. În mod discret, PS Ioachim a sărbătorit acest moment alături de bătrânii din cadrul Centrului rezidenţial de îngrijire a persoanelor vârstnice „Sfântul Ştefan cel Mare” Hârja. Aşezământul, vizitat periodic de PS Ioachim Băcăuanul, adăposteşte un număr de 49 bătrâni de bolnavi şi neputincioşi. Aproximativ jumătate dintre aceştia sunt imobilizaţi la pat şi necesită îngrijiri speciale.

Numit monah în 1980

PS Ioachim provine dintr-o familie cu vocaţie călugărească, dacă ţinem cont că arhimandritul Ioanichie Bălan de la Mânăstirea Sihăstria i-a fost unchi, sora sa, Iosefira Giosanu, este stareţa Mânăstirii Văratec, iar o altă rudă, Acachia Căuş, este stareţa Mânăstirii Războieni.

A terminat Seminarul, dar şi Facultatea de Teologie, dar abia în 1980 a fost numit monah la Mânăstirea Bistriţa, naş de botez fiindu-i arhimandritul Ioanichie Bălan.

Primul călugăr după 40 de ani

„Am fost primul călugăr acceptat la Mânăstirea Bistriţa, după 40 de ani de regim comunist. Nu primeam avizul organelor, iar cei de la Securitate, am aflat ulerior, mă catalogau drept mistic”, rememorează PS Ioachim.

Un an mai târziu a fost hirotonit ierodiacon de Patriarhul Teoctist, care era atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, fiind transferat la Centrul eparhial Iaşi, unde a îndeplinit mai multe funcţii: arhidiacon al Catedralei mitropolitane, secretar al ÎPS Mitropolit Teoctist, corector la revista „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, dar şi econom mitropolitan.

Zece ani la Paris

Cu toate acestea a fost hirotonit ieromonah abia în 1990. „Am fost primul călugăr hirotonit ieromonah, după Revoluţie. Înainte nu se putea, că nu aveam dosar bun, iar „băieţii cu ochi albaştri” mă încondeiaseră”.

Ieromonah a devenit pe 30 decembrie 1990, la Mânăstirea Văratec, hirotonit de ÎPS Mitropolit Daniel, iar în sobor au slujit arhimandritul (pe atunci) Bartolomeu Anania şi stareţii mânăstirilor nemţene.

A plecat imediat în Franţa, trimis de Înalt Prea Sfinţitul Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la studii, la Institutul Saint Serge din Paris. Aici i-a avut îndrumatori pe reputaţii teologi Olivier Clement şi Boris Bobrinskoy şi a obţinut titlul de doctor în teologie cu o lucrare despre Dumitru Stăniloae, singura publicată în timpul vieţii marelui teolog român.

La Paris a devenit ctitorul primei mânăstiri ortodoxe române din Franţa, la Rosiers, în apropiere de Fontainebleau. Iubit de francezi, care-l numeau cu afecţiune Pere Joachim, PS Ioachim a fost chiar propus să devină episcop în Occident, dar inima nu l-a lăsat să accepte aşa ceva.

A revenit în Moldova în 2000, de Sfintele Paşti, când a fost hirotonit episcop-vicar de Roman, cea mai veche episcopie din ţară. „A fost greu să vin din Occident acasă, dar dorul mă mistuia”, spune PS Ioachim.
BACĂU

O construcţie lăsată de izbelişte a prins din nou viaţă
Unul din proiectele de suflet ale PS Ioachim este viitoarea Catedrală Înălţarea Domnului şi care va deveni cel mai mare lăcaş de cult din România, dar şi din tot Balcaniul. O construcţie gigantică, ce nu poate rivaliza în România decât cu Casa Poporului.

Ideea unei catedrale a apărut imediat după 1990, iar locul a fost sfinţit de actualul episcop al Huşilor, Ioachim Mareş, pe-atunci vicar al Romanului.

„A fost elanul acela fantastic după Revoluţie. Să nu mă credeţi atins de megalomanie sau cine ştie ce grandomanie. Eu m-am reîntors pe aceste meleaguri în 2000 şi aşa am găsit construcţia. Planurile erau făcute şi se începuseră lucrările. Nu mai puteam modifica nimic, dar nici nu puteam s-o las aşa, neterminată”, spune Prea Sfinţitul Ioachim Giosanu-Băcăuanul, episcopul vicar al Episcopiei Romanului.

Din 2000, când a sosit arhiereul Ioachim în Bacău, lucrările au fost reluate. Ce părea o construcţie lăsată de izbelişte, sortită să rămână în paragină, a prins din nou viaţă.


EDIFICIU. Catedrala Înălţarea Domnului din Bacău va avea o suprafaţă de 1.706 metri pătraţi, lungimea de 79 de metri, iar înălţimea de 72 de metri

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: