Despina Milița, prototipul soției de lider, mamă și protector. Cum a încercat soția lui Neagoe Basarab să promoveze moștenirea politică a soțului ei
Despina Milița, prototipul soției de lider, mamă și protector. Cum a încercat soția lui Neagoe Basarab să promoveze moștenirea politică a soțului ei
Despina Milița a fost fiica mai mare a despotului sârb Iovan Brankovic. A devenit soția unuia din marii boieri Craiovești, Neagoe, în anul 1504, domnitor al Țării românești între 1512-1521. Era soră vitregă cu Jelena, a doua soție a viitorului domnitor Petru Rareș. Cei doi soți au sprijinit cultura și arta românească, fiind cumva precursori ai Renașterii în spațiul românesc.
Despina Milița, prințesă sârbă româncă prin adopție
Deși au avut mai mulți copii, au supraviețuit Teodosie, Stana și Ruxandra. Stana a fost măritată cu Ștefăniță, domnul Moldovei (1517-1527), iar Ruxandra a devenit soția domnitorului Radu de la Afumați și a domnitorului Radu Paisie, ambii în Țara Românească. Radu Paisie a obținut și stăpânit Vințul de Jos și Vurpărul în Ardeal, continuând tradiția posesiunilor muntenești și moldovenești ale lui Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare.
Ne puteți urmări și pe Google News
Capodopera domniei soțului ei o reprezintă Catedrala de la Curtea de Argeș, pentru care, se spune că Doamna Despina și-a vândut bijuteriile din zestrea oferită de tatăl ei, despotul Brankovic. Doamna Despina Milița și soțul său au făcut numeroase ctitorii, au dăruit sume mari de bani mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, au refăcut biserica Mănăstirii Tismana, au sprijinit literatura și artele.
Doamna Stana a fost amestecată în complotul care a culminat cu uciderea soțului său, Ștefăniță, iar doamna Ruxandra a devenit văduvă prin uciderea soțului ei, la Râmnicu Vâlcea de către un complot boieresc după ce câștigase peste douăzeci de bătălii cu turcii.
Despina Milița și păstrarea moștenirii politice
Fiul său Teodosie i-a succedat tatălui său, pentru un an, dar a fost alungat și nevoit să se refugieze cu mama lui, în Imperiul Otoman. Aici, Teodosie a murit în 1522, sporind durerea mamei, fără a mai apuca să pună în practică Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, elaborate de către Neagoe Basarab (în aceeași perioadă cu marile scrieri ale lui Niccolo Machiavelli, Nicolae Iorga asemuindu-l împăratului roman Marcus Aurelius, un filozof stoic, n.a.) între 1517 și 1521. Există o legendă potrivit căreia în acele vremuri s-a realizat o pictură contemporană bizantină a înfățișat scena coborârii de pe Cruce a Mântuitorului Iisus, chipul Maicii Domnului fiind al Despinei Milița, iar chipul Mântuitorului fiind al lui Teodosie.
Doamna Despina Milița s-a călugărit sub numele de Maica Platonida, la Schitul Ostrov din Călimănești (prima obște de maici din Muntenia n.a.), Vâlcea pe care l-a ctitorit cu soțul său. A trecut la cele veșnice în anul 1554.
Recomandările noastre
