Mai sunt câteva ore până când Arhivele Naționale ale SUA vor da publicității ultimele documente din celebrul dosar al asasinării președintelui John Fitzgerald Kennedy. Dosarele, câteva mii, au fost alese de un comitet special desemnat după ce, în 1992, Congresul a votat o lege care dispune desecretizarea arhivelor „JFK” într-un termen care să nu depășească 25 de ani. Termenul se împlinește joi, 26 octombrie, iar singurul care ar fi putut amâna asta, președintele Donald Trump, a anunțat încă din weekend pe Twitter că nu se va opune aplicării acestei legi. Oricum, Arhivele nu au primit în ultimii 21 de ani nicio notificare de la emitenții dosarelor sau de la cei care le aveau în custodie prin care să se ceară ca vreo hârtie să mai rămână secretă.

Proiectul de procesare a documentelor „Asasinarea lui JFK”

Deși pare surprinzător, evenimentul așteptat de toți adepții teoriilor conspirației din lume a fost determinat de un film, JFK, al lui Oliver Stone, din 1992. Filmul a readus în atenție o poveste care înfierbântase mințile în anii ’70 și ’80, dar părea uitată după încheierea Războiului Rece. 

Americanii și-au dat seama că mai există documente secrete chiar și după atâția ani și că este posibil ca realitatea să fie alta decât cea din versiunea oficială a unuia dintre cele mai bizare evenimente din istoria lor recentă.

A fost inițiată o lege care să grăbească declasificarea întregului dosar într-un termen de 25 de ani, adică până în 2017. Unele documente aveau termen de secretizare până în 2029 și altele până în 2039. Legea a fost votată și, pe 26 octombrie 1992, George Bush a promulgat-o.

A fost înființat un comitet care a verificat peste 5 milioane de dosare ale celor mai diverse instituții, dar în principal ale Secret Service, FBI, CIA și serviciul secret al Armatei.

S-a decis că doar o parte au legătură cu asasinatul din 1963: 29.420 pentru care s-a votat în comitet și 33.176 pentru care membrii au decis unanim că pot fi declasificate.

Comitetul și-a încheiat activitatea în 1998, dar termenul de desecretizare curge de la promulgarea legii.

Pentru multe documente, Arhivele nu au mai așteptat împlinirea a 25 de ani și au fost deja publicate. Cel mai mare lot a fost distribuit în iulie anul acesta.

CIA, FBI, Armata

Se estimează că din totalul probelor și dosarelor legate de asasinarea lui JFK, 88% sunt deja cunoscute, iar desecretizarea din 1992 va mai acoperi aproximativ 11% din documentație. Rămâne așadar un 1% care trebuie să aștepte scurgerea termenelor vechi de prescripție a clasificării. Acum vor fi făcute publice 31.522 de documente ale FBI, 17.251 ale CIA și 6.332 ale Armatei. Asta pe lângă audieri rămase secrete făcute la diversele comisii de anchetă ale Congresului sau ale Casei Albe.

Din analiza documentelor din iulie rezultă că așteptarea nu va fi pe deplin satisfăcută, multe acte fiind secretizate pentru că era protejat numele vreunui agent sau o locație, date irelevante pentru firul poveștii din 1963.

Totuși sunt așteptate câteva lucruri interesante, mărturia unui agent KGB care a fugit în SUA în 1964, agenți care „acopereau” Cuba lui Fidel Castro și câteva mărturii din lumea interlopă texană sau din Las Vegas.

FOTO: Lee Harvey Oswald

Asasinatul din Dallas, regele neîncoronat al teoriilor conspirație

Pe 22 noiembrie 1963, John Fitzgerald Kennedy a venit în Dallas. Al 35-lea președinte al SUA spera să obțină susținerea texanilor pentru un nou mandat la Casa Albă, în 1964. Adversar aprig al comuniștilor, dar provenit din lumea pestriță a The Rat Pack, Kennedy spera să reușească în Dallas și o împăcare a diferitelor facțiuni din partidul său, Democrat.

Când traversa orașul spre prima reuniune, dintr-o clădire de depozite de lângă Piața Dealey s-au tras 3 focuri de armă. Rănit grav, președintele este transportat la spital dar este declarat mort încă din camera de gardă. La etajul al șaselea al clădirii este găsită arma crimei.

Martorii au văzut trăgătorul și poliția avea semnalmentele sale când, la câteva mile de locul crimei, un tânăr este oprit de poliție. Tânărul scoate un revolver și omoară un polițist. Este prins și arestat.

Războiul Rece

Cel arestat se numea Lee Harvey Oswald și, deși a fost acuzat de uciderea președintelui încă din prima clipă, nu a recunoscut nimic. Probele ulterioare au fost zdrobitoare: arma fusese comandată de el pe un nume fals și s-a fotografiat cu ea cu câteva luni înainte de asasinat, fibre din cămașa sa erau la locul de unde s-a tras și o amprentă este găsită pe patul carabinei.

Viața trăgătorului a născut conspirațiile, spunându-se că oribila crimă nu poate fi rodul nebuniei sale, ci al unei urzeli. De fapt, în 1975, o comisie chiar a spus că e posibil ca Oswald să fi fost influențat ca să apese pe trăgaci.

Fost pușcaș marin, Oswald a fugit în anii ’50 în URSS. Comunist declarat, americanul e decepționat rapid, după ce partidul l-a trimis să lucreze într-o fabrică din Minsk. Se căsătorește cu o rusoaică și se întoarce în America. Începe să cocheteze cu mișcările pro-castriste cubaneze și chiar încearcă să ajungă în țara lui Fidel Castro. Cu doar câteva săptămâni înainte de uciderea lui Kennedy, Oswald trage cu arma într-un militant anti-comunist.

Cu un asemenea CV, normal că se putea presupune că Oswald era folosit de comuniști pentru a lovi dincolo de Cortina de Fier.

A doua crimă

Ca și cum moartea unui președinte nu era de ajuns pentru a înflăcăra mințile conspiraționiștilor, pe 24 noiembrie, chiar înainte de prima audiere temeinică, Oswald este împușcat de Jack Ruby, patronul unui club de noapte din Dallas. La arestare, Ruby a spus că l-a omorât pe Oswald ca să nu mai ajungă văduva președintelui la proces. Ruby avea legătură cu Mafia italiană și cu traficanții cubanezi și imediat s-a speculat că foștii asociați ai președintelui au fost implicați atât în asasinatul din Dallas cât și în reducerea la tăcere a trăgătorului. În 1967, Jack Ruby a murit în închisoare, doborât de cancer. În 1963 era deja diagnosticat.