Cercetătorii care au analizat metalul folosit pentru prelucrarea unui pumnal descoperit în mormântul faraonului Tutankhamon au ajuns la concluzia că există incidii serioase potrivit căruia “originea acestuia este extraterestră”.

În 1925, arheologul englez Howard Carter a descoperit, în mormântul faraonului egiptean Tutankhamon, mumificat în urmă cu 3300 de ani, două pumnale, unul de fier și unul din aur. Lama de fier, care are mâner din aur și măciulie de cristal, a reprezentat un mister pentru cercetători încă de când a fost descoperit pentru că fierul era o rarite în Egiptul Antic iar lama pumnalului nu fusese atinsă de rugină în cei peste 3.000 de ani care trecuseră de când a fost făcut.

Oameni de știință din Italia și Egipt au analizat metalul cu un spectrometru de fluorescență cu raze X pentru a stabili ce compoziție chimică are și au descoperit un nivel înalt de cobalt și nichel. Pe urmă, au comparat rezultatele obținute cu analizele făcute meteoriților descoperit pe o rază de 2.000 de kilometri în jurul coastei Mării Roșii din Egipt.

Rezultatele au fost similiare cu cele descoperite la analizarea meteoritului Kharga. Meteoritul a fost descoperit la 240 de kilometri vest de Alexandria, în orașul port, Mersa Matruh, oraș care în perioada lui Alexandru cel Mare se numea Amunia.

Acest rezultat i-a făcut pe cercetători să concluzioneze că pumnalul a fost realizat dintr-un fragment de meteorit. 

Deși, omul a lucrat cu bronz, cupru și aur încă din 4.000 î.Hr., prelucrarea fierului a apărut mult mai târziu, și era foarte rară în Egipt. În 2013, nouă mărgele negre de fier, scoase dintr-un cimitir de lângă Nil în nordul Egiptului, s-au dovedit a fi lucrate din fragmente de meteorit. Mărgele sunt chiar mai vechi decât mormântul tânărului faraon, datând din 3.200 î.Hr.

De asemenea, calitatea foarte bună a lamei sugerează că în perioada lui Tutankamon, care a trăit în ultima perioadă a Epocii de Bronze, existau fierari foarte buni în ciuda rarității acestui material.

„Deoarece aceste în cazul acestor două artefacte de fier de valoare din Egiptul Antic s-a demonstrat că provin din meteoriți, noi credem că egiptenii antici acordau o mare imporanță fierului din meteoriți pentru producerea de ornamente fine sau obiecte folosite în ceremoniile lor”, a explicat echipa de cercetători.

Cercetătorii sunt de acord și cu ipoteza că egiptenii antici dădeau foarte multă importanță „pietrelor” care cădeau din cer. Mai mult, ei au început să folosească un termen care în traducere înseamnă „fier din cer” în secolul XIII î.Hr, ceea ce arată că erau înaintea culturii vestice cu circa două milenii.  

Tutankhamon a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1333 î.Hr. - 1324 î.Hr., urcând pe tron la 9 ani. El este fiul faraonului Amenhotep IV (Akhenaton) şi al reginei Kiya, făcând parte din Noul Regat, dinastia a 18-a, numită şi Epoca de aur a faraonilor.

Băiatul faraon s-a născut în anul 1341 î.Hr. în oraşul Aketaton ("Orizontul lui Aton"). La vârsta de 7 ani Tutankhamon a luat-o de soţie pe frumoasa Ankesenamon ("Ea trăieşte pentru Amon"), sora sa vitregă. Doi ani mai târziu, fratele său mai mare, Smenkhkare moare, tronul revenindu-i lui. A abandonat cultul tatălui său, revenind la zeii tradiţionali. În al doilea an de domnie, Tutankhamon părăseşte Tel al-Amarna, efemera capitală întemeiată de Akhenaton, şi se instalează la Memfis, aproape de actualul Cairo. Face din el centrul administrativ, şi în acelaşi timp, îşi schimbă numele din Tutankhaton, „imagine vie a lui Aton", în Tutankhamon, „imagine vie a lui Amon", marele zeu al Egiptului, adorat în temple de la Karnak până la Teba, capitala religioasă. Demolarea monumentelor închinate lui Aton începe. Sanctuarele sunt demontate rând pe rând, blocurile lor de piatră fiind refolosite în noile construcţii. Tutankhamon pune să se decoreze unii pereţi ai templelor de la Karnak şi Luxor, închinate lui Amon, şi să se ridice numeroase statui ale zeului şi ale lui însuşi. Pe plan extern, au avut poate loc două expediţii militare, una în Orientul Apropiat, cealaltă în Nubia.

Numele oficial Tut-ankh-Amon era Nebkheperure, numele Tutankhamon fiind unul foarte personal şi mai puţin important.

Celebritatea postumă a lui Tutankhamon se datorează mormântului său din Valea Regilor de lângă Teba, descoperit în 1922 de britanicul Howard Carter, singurul mormânt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a scăpat neprofanat şi nejefuit.

Tutankhamon a murit la vârsta de 19 ani. Până de curând se presupunea că ar fi fost ucis printr-o lovitură la cap iar suspectul principal ar fi fost Ay, succesorul său, al cărui motiv era preluarea tronului. O radiografie indica prezenţa unui cheag de sânge şi mai multe fracturi la nivelul craniului. Oamenii de ştiinţă cred, în prezent însă, că cel mai probabil Tutankhamon a murit atât de devreme din cauza afecţiunilor de care suferea.