Din cuprinsul articolului
Arheologii din Mexic au descoperit Sac Balam, un oraș mayaș dispărut în junglă de peste 300 de ani. Rebelii Lakandon Chʼoli au rezistat cuceritorilor spanioli timp de 109 ani, iar ruinele orașului dezvăluie povești uimitoare despre rezistență, cultură și distrugere.
Descoperire arheologică majoră în inima junglei din Mexic
După mai bine de trei secole de mister, cercetătorii au descoperit posibila locație a orașului mayaș Sac Balam, cunoscut și sub numele de Sak Bahlán („Jaguarul Alb”), ascuns adânc în jungla mexicană. Orașul a fost una dintre ultimele fortărețe ale tribului Lakandon Chʼoli, care a rezistat cuceririi spaniole timp de 109 ani, până la prăbușirea definitivă în anul 1695.
Descoperirea a fost realizată de o echipă internațională de arheologi condusă de Josuhé Lozada Toledo, cercetător al Institutului Național de Antropologie și Istorie (INAH) din Mexic. Procesul a implicat tehnologii avansate, inclusiv modele predictive bazate pe Sisteme Informaționale Geografice (GIS), dar și studierea cronicilor istorice.
O rezistență eroică: 109 ani împotriva cuceritorilor spanioli
La sfârșitul anilor 1500, după ce capitala lor Lakam-Tun a fost amenințată, tribul Lakandon Chʼoli a fugit către Lacul Miramar din Mexicul de astăzi. Ulterior, comunitatea s-a retras și mai adânc în junglă, la granița actuală cu Guatemala, unde au construit o nouă fortăreață: Sac Balam.
De aici, rebelii au respins atacurile spaniole timp de peste un secol. Teritoriul, ascuns între munți și acoperit de păduri dense, era aproape inaccesibil. Arheologii spun că mediul ostil, plin de animale periculoase, plante toxice și teren accidentat, a contribuit decisiv la supraviețuirea comunității.
„Locația, adânc în junglă, le-a oferit Lakandonilor Chʼoli protecția necesară pentru a evita controlul spaniolilor”, a explicat Josuhé Lozada Toledo într-un comunicat al INAH.
Cum a fost găsit Sac Balam după 300 de ani
Cercetătorii au folosit cronicile călugărului Diego de Rivas, care a activat în regiune la sfârșitul secolului al XVII-lea, pentru a reconstrui traseele istorice. Analizând distanțele și timpul călătoriilor menționate de acesta, echipa a cartografiat zonele potențiale și a descoperit ruinele orașului în Rezervația Biosferei Montes Azules, în zona muntoasă Chaquistero, situată la sud-est de Lacul Miramar.
„Am reușit să identificăm locația pe baza unei combinații de date istorice și tehnologii moderne. Este un pas uriaș pentru arheologie”, a declarat Lozada.
Expediția, susținută financiar de Discovery Channel, a fost una extrem de dificilă: pentru a ajunge la sit, cercetătorii au fost nevoiți să parcurgă câteva ore de mers prin junglă și să campeze în condiții periculoase.
Ruinele au scos la suprafață importanța așezării Sac Balam
La fața locului, arheologii au descoperit fundațiile mai multor clădiri mici, cu înălțimi între 30 și 40 de centimetri, rămășițe ale unor ziduri defensive, fragmente de ceramică prehispanică, figurine din lut și obiecte din obsidian. Descoperirile sugerează că Sac Balam a fost atât un centru militar, cât și un nucleu cultural important pentru tribul Lakandon Chʼoli.
Echipa internațională de cercetare îi include și pe Brent Woodfill, profesor la Winthrop University din SUA, și Yuko Shiratori, specialist în arheologie de la Rissho University din Japonia.
„Este cel mai solicitant proiect de teren din viața mea”, a spus Lozada Toledo, subliniind complexitatea explorărilor.
Căderea Sac Balam și sfârșitul unui popor
În 1695, după un lung conflict, orașul a fost cucerit de trupele spaniole, care l-au redenumit Pueblo de Nuestra Señora de Los Dolores („Orașul Maicii Domnului Îndurerate”). Potrivit relatărilor istorice, cucerirea a fost urmată de un masacru devastator, iar puținii supraviețuitori au fost deportați în Guatemala.
Acest moment a marcat începutul dispariției totale a tribului Lakandon Chʼoli, care s-a stins complet până la mijlocul secolului al XVIII-lea. Sac Balam a fost înghițit de junglă, iar povestea sa a fost dată uitării timp de peste 300 de ani.
„Scopul nostru este să redăm vocea grupurilor mayașe reduse la tăcere de colonizarea spaniolă”, a declarat Lozada. „Analizând artefactele, putem reconstrui o parte din viața, cultura și rezistența acestui popor.”
