Principalele alternative, fondurile mutuale, trec printr-o perioadă dificilă din cauza crizei financiare internaţionale. Şi pentru investiţii, posibilităţile sunt limitate.
Depozitele în lei sunt cele mai bune instrumente de economisire în acest moment, susţine profesorul universitar Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor. „Depozitele în lei sunt cele mai atractive în acest moment. Dobânzile sunt peste rata inflaţiei, care oricum se va domoli spre sfârşitul anului. Eu nu le recomand românilor să economisească prin mecanismele pieţei de capital autohtone (fonduri mutuale - n.r.) deoarece aceasta este lipsită deocamdată de adâncime“, a declarat Daniel Dăianu pentru EVZ.
Românii care au bani în plus, pe care doresc să-i pună „la lucru“, nu să-i ţină la saltea, au două variante: să-i economisească sau să-i investească. În ţara noastră, mecanismele de economisire sunt destul de puţine. Este vorba de depozitele bancare, plasamentele în fonduri mutuale sau în titluri de stat şi obligaţiuni. Dobânzi bune la depozite sunt cele de peste 10%.
Bancpost oferă o dobândă de 10,5%, dar pentru minimum 5.000 de lei. Pentru depuneri între 500 şi 1.000 de lei, banca plăteşte o dobândă de 7,3%. Un alt exemplu este Credit Europe Bank care plăteşte o dobândă de 10% la depunerile în moneda naţională pe 12 luni, fără a impune un plafon mai mare decât cel pe care îl practică la constituirea unui depozit la termen - 300 de lei.
Anul acesta, cel mai performant fond mutual este BCR Obligaţiuni, care a înregistrat în 2008 o creştere a valorii unităţii de fond de 5,95%. La polul opus, cea mai slabă performanţă a înregistrat- o fondul de acţiuni Napoca, administrat de SAI Globinvest. Este vorba de o scădere a unităţilor de fond cu 50,72%.
Pârghiile investitorilor sunt puţine Nici la capitolul investiţii nu stăm prea bine. Românii, în special cei cu venituri medii, au un număr redus de instrumente în care să-şi plaseze banii. În ultimii ani, majoritatea celor care au avut „excedente“ bugetare au investit în imobiliare. O parte dintre ei, cu o cultură investiţională mai dezvoltată, au plasat bani şi pe piaţa de capital, în instrumente financiare la Bursa de la Bucureşti sau la cea din Sibiu.
În aceste momente, BVB trece prin momente foarte dificile. Anul acesta, indicele compozit al pieţei, BET-C, care urmăreşte evoluţia generală a pieţei, a pierdut 53%. „Bursa românească a crescut în ultimii ani deoarece pe pieţele externe a existat multă lichiditate care trebuia plasată undeva. Aceşti bani au fost ghidaţi spre pieţele emergente, precum România sau Polonia“, a spus Dăianu. Acum, când lumea este în plină criză financiară, investitorii străini, atât de necesari BVB, s-au retras, iar consecinţele sunt evidente.
„Noi nu avem investitori autohtoni care să compenseze lipsa străinilor pe bursă. Pe deasupra, mulţi dintre investitorii români nu prea au lichidităţi“, a adăugat Dăianu. Preşedintele BRD, Patrick Gelin, a mers zilele trecute mult mai departe, făcând o declaraţie- şoc. El a spus că Bursa de la Bucureşti este „cvasi-muribundă“ şi că BVB a ajuns în această situaţie pentru că, până acum, a trăit doar din iluzii şi pe spinarea investitorilor străini. Dăianu consideră că BVB nu este muribundă, este un organism viu, care trece acum prin momente dificile. E posibil ca investitorii străini să aştepte să vadă unde este fundul „gropii“ pentru a reîncepe să investească la noi.
PLASAMENTE
Imobiliarele, încă profitabile Daniel Dăianu crede că imobiliarele sunt încă un plasament sigur. Situaţia de la noi este mult diferită de cea de pe pieţele vestice, unde acest sector întâmpină dificultăţi. În România încă este mare nevoie de infrastructură. Cei care au terenuri pe traseele viitoarelor autostrăzi sau şosele de centură vor avea de câştigat. Oraşele se vor extinde mult pentru a se aerisi, iar terenurile din vecinătatea lor vor fi foarte valoroase. „Mai mult, cred că terenurile agricole vor fi o mină de aur în viitor, în ţara noastră“, a mai spus Dăianu.
Recomandările noastre
