Presa epocii staliniste.
Perioada stalinismului românesc a rămas în istorie prin câteva „instrumente revoluţionare“ importate de la Moscova, care, altoite pe metehnele noastre genetice, s-au bucurat de un mare succes. Dintre acestea, foarte des au fost utilizate „şedinţele de demascare“. „Anul III, secţia administrativă a Facultăţii de Ştiinţe Juridico-Administrative a reuşit ieri, într-o oră de seminar, să scape de un element care sabota de mai multă vreme eforturile făcute de studenţi şi profesori pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic. Printr-o manifestare hotărâtă, studenţi şi profesori au înfierat provocările murdare ale duşmanului de clasă Bulumac Nicolae, legionar, fiu de chiabur“.
Din acest început de material înţelegem că s-a obţinut o performanţă: „Anul III (...) a reuşit ieri, într-o oră de seminar, să scape de un element...“. Pesemne că în alte cazuri, eliminarea „elementului“ dura mai mult. Dar să vedem cu ce a greşit „duşmanul de clasă Bulumac Nicolae, legionar, fiu de chiabur“:
„În plenarele studenţeşti el denigra U.R.S.S. (...) În seminarii, prin insinuări perfide, încerca să saboteze munca de predare a profesorilor şi asistenţilor. Atitudinea lui duşmănoasă a culminat în seminarul de Drept Administrativ, când, pe marginea discuţiei despre centralismul democratic dusă de studenţii sârguincioşi şi cinstiţi ai anului, a insultat partidele comuniste frăţeşti, a proferat vorbe răuvoitoare la adresa întregii clase muncitoare.“ Vox populi
Am văzut ce a făcut Bulumac Nicolae. Pentru că era „legionar şi chiabur“, adică tot ce putea fi mai rău la vremea aceea, el a fost pedepsit exemplar. Evident, spre bucuria tuturor oamenilor cinstiţi din instituţie.
„Spre satisfacţia generală a studenţilor din anul III, sabotorul acesta a fost azvârlit din facultate. Exmatriculat de Consiliul Profesoral, el a fost înfierat în ora de ieri atât de profesori, cât şi de studenţii pe care îi sabota. Tov. Ioniţă Octav a arătat ce otrăvuri se ascundeau sub întrebările cu falş (sic) aspect ştiinţific. Tov. Vlădoiu a demascat intenţiile duşmănoase cu care se strecura la cursuri. Tov. Hirschfeld a subliniat caracterul sănătos al seminariilor, până la sosirea în an a acestui duşman. Studenţii au subliniat prin aplauze că se solidarizează cu hotărârea luată de Consiliul Profesoral“. („Scânteia Tineretului“, duminică, 17 aprilie 1949) Despre cum a decurs viaţa lui Nicolae Bulumac după ce a fost exmatriculat din facultate ne-ar putea vorbi câţiva supravieţuitori ai epocii staliniste. Domnul Ion Iliescu este unul dintre aceştia, mai ales că după 1955 s-a numărat printre actorii importanţi ai scenei politice, iar şedinţele de demascare îi erau chiar familiare. Toma Nichita