Dej a dezmembrat spionajul sovietic din România. În 1949, el a solicitat URSS trimiterea unor specialiști, Aceștia trebuiau să-i  ajute pe români să scape de dușmanii poporului. În ce privește Securitatea, nici nu ar fi fost nevoie , la început, toți șefii erau KGB-iști,

În teorie, consilierii trebuiau să dea  sfaturi șefilor români. În practică, ei se amestecau în toate problemele. Acționau ca un serviciu de spionaj căpușă, Trimiteau  la Moscova toate informațiile pe care le obțineau serviciile românești. Ddirijau și propriile rețele.


China, zdrobită! Adevărul despre izbucnirea Pandemiei! Filmare cu camera ascunsă


Era practic un serviciu de spionaj omnipotent. Rețelele erau capabile să ofere informații despre inamicit noii puteri, Dar și despre toate mișcările  conducerea de partid și de stat din România.

Dej a dezmembrat spionajul sovietic din România

După venirea la putere a lui Hrușciov, lucrurile s-au schimbat. Încercarea acestuia de a înlocui conducerile partidelor din statele satelit a provocat suspiciunea româniloe. Aceștia doreau să se asigure că rămân la putere. De asemenea, voiau să fie lăsați să ia măsuri pentru dezvoltarea țării. Prima condiție era retragerea trupelor sovietice. După ce acest lucru s-a petrecut, în 1958, Dej s-a concentrat pe spioni. În toamna anului 196 i-a dat ordin ministrul de Interne să identifice agenții.

E actult de naștere al unității anti-KGB.  Se știa că Anna Pauker era colonel KGB, iar Vasile Luca- maior. S-au făcut, însă, verificări și asuprea celor din diviziile  formate în URSS. Au fost trecuți în revistă și cei care se căsătoriseră cu rusoaice . Prin 1962, lista completă era gata.  Dej a abordat problema cu Hrușciov. I-a cerut să renunțe la spioni. Răspunsul  nu i-a mulțumit însă pe români. Problema era  delicată. Cum să rezolve singuri problema fără să-i supere prea tare pe ruși?

S-a lucrat cu mănuși

Chestiunea a fost luată în discuție cu mare seriozitate la ședința din 10 august 1963 a Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Român. La reuniune, alături de Gheorghe Gheorghiu Dej, au luat cuvântul  Ceaușescu Bodnăraș și  Borilă. Iată ce înregistrează stenograma publicată de Wilson Center.

Primul care se referă la subiect este Nicolae Ceaușescu. „Am vorbit cu un număr de persoane [implicate], De la ei am aflat că, din câte se pare, continuă și acum să se recruteze rețele de agenți pentru serviciul de spionaj.

Ei au continuat să recruteze cetățeni români pentru rețelele sovietice. Atât în țară, cât și în străinătate. Tovarăși din partid și din Ministerul de interne au vorbit cu mai mulți oameni. Oameni despre care avem date că au lucrat în rețeaua de agenți. În special cei care au făcut parte din Divizia Tudor Vladimirescu.

Din aceste discuții a rezultat că cei vizați, în majoritatea lor, au recunoscut că au fost într-adevăr recrutați. Au lucrat în rețelele de agenți sovietici. Unii au spus că s-au oprit în anii 1949-1950. Alții au spus că au continuat să facă acest lucru până în prezent. (…)

Nu am discutat acest lucru cu Pîntilie (numele românesc al ofițerului NKVD Pantelei Bondarenko). Am putea să vorbim și cu el. Unii declară că au fost introduși în diverse activități [clandestine] de Pîntilie. Ieri dimineață, un anumit Chiriță s-a prezentat și a spus că se teme de repercusiuni din partea celorlalți. Există informații pe care Pîntilie, Posteuca (pe numele său adevărat Postanski) și Babenco (ofițer de securitate sovietic) se întâlnesc chiar și acum. Pîntilie a purtat o discuție cu un cetățean. A spus: au început zile grele pentru noi. În orice caz, sovieticii aveau și au încă rețele de informații aici.”.

De aceeași părere este și Gheorghe Gheorghiu-Dej: ”La recepția din 23 august, l-am văzut pe Pîntilie și l-am întrebat: Ce ma faci, Pantiusa? Nu a spus nimic. Dar expresia lui era că, dacă ar avea un pistol, m-ar împușca. Mi-a strâns mâna, a mormăit ceva și apoi a plecat repede”.

„Chiar și cei care spun că au lucrat doar până în 1949-1953,  declară că li s-a spus să-și păstreze contactele cu Pîntilie”, răspunde Ceaușescu. Acesta  atrage atenția asupra unui posibil lider al rețelei- faimoasa Anna Pauker. „Aceeași poveste, că liderul grupului a fost Anna Pauker, vine de la toți,”.

Dej a dezmembrat spionajul sovietic din România. Măsurile luate

Măsurile le propune Dej. “Ar trebui să aducem în atenția acestor oameni discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Hrușciov. Să le spunem ce principii trebuie să stea la baza relațiilor noastre. Că nu este corect ca această rețea  să existe. Ei ar trebui să ne spună informațiile pe care le dețin. În ce au constat relațiile lor.

Să le spunem: Sunteți membri ai partidului. Vedeți ce atitudine am luat chiar în fața tovarășului Hrușciov. Așa trebuie discutat cu oamenii aceștia, în mod uman. Ar trebui să ne deschidem inimile. Să apelăm la sentimentele de devotament față de partid, față de popor.

Să le demonstrîm că nu mai servesc cauza partidului continuând să-și îndeplinească angajamentele. Ar trebui să te consideri eliberat complet, Dacă încă mai apelează la tine, vino și te vom învăța cum să procedezi pentru a pune capăt acestor încercări.

Apoi, atunci când cineva se prezintă la tine, ar trebui să spui: permiteți-mi să mă gândesc, Să ne întâlnim după un timp.  Apoi să-l aducem direct în atenția Comitetului Central. (…) Cred că Biroul Politic ar trebui să aprobe în mod decisiv această orientare.


Istoria secretă. Profeția unui KGB-ist. Victoria postumă a URSS împotriva Occidentului


Este continuarea poziției noastre în discuțiile cu tovarășul Hrușciov. Să vorbim cu toți cei pe care îi cunoaștem. Cceilalți vor veni singuri pentru a ne informa. Ar trebui să le clarificăm că ei trebuie să fie dedicați partidului nostru.. Nu unui organ [străin]. Sau cuiva care-i amenință că-i împușcă. Și putem face asta. Noi vă vorbim frumos și liniștit. Dar, dacă vă prindem, numai Dumnezeu vă mai poate ajuta!

Dej a dezmembrat spionajul sovietic din România, Reactivarea a survenit în 1989?

Ce a urmat se știe. În aprilie 1964, comuniștii români și-au declarant deschis independența față de Moscova. Mai mult, eforturile de scoatere a României de sub tutela Uniunii Sovietice URSS au fost continuate. Chiar și după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.  În ceea ce-i privește pe spionii Moscovei, s-a acționat cu mănuși.

Unii au fost convinși să renunțe. Alții au continuat și s-au aflat în permanență sub supravegherea faimoasei UM 0110 (anti-KGB). Toți au fost, încet-încet, îndepărtați din structurile de putere. Un lucru  încă mai rămăne de discutat, Care a fost contribuția vechilor spioni sovietici în Revoluția din 1989?

Avem cote și la vaccinare! Țările UE au „plan” la imunizare. Ordin de la Bruxelles