Deficitul bugetar a scăzut cu peste 24 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, anunță Ministerul Finanțelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deficitul bugetar a scăzut cu peste 24 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, anunță Ministerul Finanțelor. Execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB.

Deficitul, mai mic cu peste 24 de miliarde de lei față de anul trecut

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB), reducerea este de 24,17 miliarde de lei, echivalentul unei diminuări de peste 23% în termeni nominali și de 1,5 puncte procentuale din PIB.

Evoluția reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară. Veniturile au crescut cu 11,9%, semnificativ peste avansul de 5,5% al cheltuielilor. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, până la 107,77 miliarde de lei.

„Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Cea mai mare greșeală când faci omleta

Fiara Cuvântului și Gură de Aur apără banca Marmorosch Blank în fața unui șantaj prin presă

Veniturile au crescut puternic, susținute de TVA și fonduri europene

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 11,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, avansul a fost de 1,23 puncte procentuale.

Cel mai important aport a venit din încasările nete din TVA, care au ajuns la 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8%. Dinamica a fost influențată de majorarea încasărilor brute din TVA (+21,4%), pe fondul modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025, precum și de creșterea restituirilor de TVA (+8,2%).

Impozitul pe salarii și venit a totalizat 47,27 miliarde de lei (+7,8%), susținut de avansul impozitului pe dividende (+15,7%) și al Declarației unice (+18,5%). Contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei (+6,8%), iar impozitul pe profit 30,13 miliarde de lei (+8,7%).

Fondurile europene au avut o contribuție importantă: sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% față de perioada similară din 2025.

Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook

Cheltuielile au crescut mai lent, iar investițiile au accelerat

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% în termeni nominali. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,5% la 29,2%.

Cheltuielile de personal s-au redus la 122,25 miliarde de lei (–4,43 miliarde de lei), pe fondul limitării unor sporuri și a măsurilor de control al cheltuielilor salariale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, până la 77,70 miliarde de lei, în principal din cauza plăților mai mari din sănătate. Dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei (+10,69 miliarde de lei), iar asistența socială s-a menținut aproape la același nivel, la 187,93 miliarde de lei.

Investițiile au înregistrat un avans important. Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 25,154 miliarde de lei, de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei. Din această sumă, 65,6% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri europene aferente cadrului 2021–2027 și din PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente acestui cadru, inclusiv PNRR, au fost cu 23,75 miliarde de lei (+48,8%) mai mari decât în perioada similară din 2025.

Ce spune ministrul Finanțelor despr edeficitul bugetar

Ministrul Finanțelor a subliniat că prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare în perioada următoare:

„Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. (...) Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă — de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027 — va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe.”

Datele execuției bugetare la nouă luni confirmă continuarea ajustării deficitului, concomitent cu o creștere semnificativă a veniturilor și cu menținerea finanțării proiectelor de investiții din fonduri europene și PNRR.