Deficitul de cont curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta este cunoscut și sub denumirea de deficit comercial. Raportul BNR privind Balanța de plăți și poziția investițională internațională a României pe 2017, dat publicității în urmă cu două zile, indică un un deficit al contului curent de circa 6 miliarde euro, în creștere cu peste două treimi față de cel consemnat în 2016, în timp ce excedentul contului de capital s-a redus cu aproape jumătate.

Anul 2017 s-a înscris pe trendul de accentuare a deficitului de cont curent început în anul 2015, pe fondul deteriorării balanței bunurilor și a celei a veniturilor primare. Majorarea deficitului de cont curent și înjumătățirea excedentului contului de capital față de anul 2016 au determinat trecerea soldului cumulat al contului curent și de capital în teritoriul negativ

 

 

În anul 2017, contul curent a înregistrat un deficit de circa 6 miliarde euro, în creștere cu peste două treimi față de cel consemnat în 2016, în timp ce excedentul contului de capital s-a redus cu aproape jumătate. Cumulat, contul curent și cel de capital au înregistrat un deficit de 3,8 miliarde euro. Aproximativ 90 la sută din deficitul contului curent (5,3 miliarde euro) și aproape 90 la sută din excedentul contului de capital (2 miliarde euro) au provenit din tranzacții cu statele Uniunii Europene (UE). Din deficitul de cont curent înregistrat cu țările UE, cel înregistrat cu zona euro (ZE10) a reprezentat 54 la sută

 

Economia mondială a continuat să crească în anul 2017 (3,7 la sută, comparativ cu 3,3 la sută în anul 2016), evoluția fiind vizibilă atât în țările dezvoltate, cât și în cele emergente. Activitatea economiilor avansate a fost susținută de consum și de revigorarea cererii de investiții. În economiile emergente importatoare de materii prime, creșterea a fost stimulată de politici acomodative, iar în cele exportatoare de materii prime, de majorarea prețurilor acestora și de reluarea intrărilor de capital. Revigorarea comerțului mondial cu bunuri și servicii (+5,2 la sută, față de +2,2 la sută în anul 2016), după atenuarea consemnată în anul anterior, s-a sincronizat cu consolidarea încrederii mediului de afaceri și cu reorientarea cererii către regiunile care se bazează mai mult pe importuri, în special Europa.

 

În Statele Unite ale Americii, ritmul de creștere a produsul intern brut s-a majorat de la 1,6 la sută în anul 2016 la 2,2 la sută, economia beneficiind de stimulente fiscale importante reflectate în avansul investițiilor, al consumului privat și al exportului net. Condițiile înregistrate pe piața forței de muncă au rămas favorabile, rata șomajului reducându-se la 4,4 la sută la sfârșitul anului comparativ cu 4,9 la sută în anul 2016. Rata medie anuală a inflației a fost de 1,9 la sută (faţă de 1,1 la sută în anul anterior), deficitul bugetului federal s-a redus ușor la 3,8 la sută din PIB (de la 3,9 la sută în 2016), iar ponderea datoriei publice în PIB a scăzut de la 106,8 la sută la 105,2 la sută. Deficitul contului curent5 s-a menținut la nivelul de 2,3 la sută din PIB.

 

Economia japoneză a înregistrat un ritm de creștere de 1,7 la sută, comparativ cu 1 la sută în 2016, impulsionată fiind de politicile monetare și fiscale expansioniste și de consolidarea pieței forței de muncă. Rata șomajului a coborât la 2,8 la sută, de la 3,1 la sută în anul precedent, iar rata medie anuală a inflației a fost ușor negativă (-0,2 la sută, față de 0,3 la sută în anul 2016), în pofida ascensiunii prețurilor internaționale ale mărfurilor, pe fondul menținerii la un nivel scăzut a încrederii consumatorilor.

 

Economia zonei euro6 a înregistrat o creștere de 2,4 la sută în anul 2017 (comparativ cu 1,9 la sută în 2016), reflectând contribuția pozitivă a exportului net de bunuri și servicii și a cererii interne. Cererea internă a contribuit cu 1,6 puncte procentuale la dinamica PIB, îndeosebi prin evoluţia consumului privat și a investițiilor; consumul privat a fost stimulat de creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și de nivelul scăzut al ratelor dobânzii. Majorarea cererii interne și externe, politicile monetare acomodative, creșterea profitabilității firmelor și a gradului de utilizare a capacităților de producție au stimulat investițiile, care au contribuit pozitiv, pentru al treilea an consecutiv, la creșterea economică (cu 0,5 puncte procentuale, comparativ cu 0,8 puncte procentuale în 2016). Consumul guvernamental a avut un aport pozitiv de 0,2 puncte procentuale în anul 2017, comparativ cu 0,4 puncte procentuale în anul anterior.