Justitie
Deconspirarea judecătoarei CCR Livia Stanciu. Aceasta avea relații strânse cu instituțiile statului
Sursa foto: Razvan Valcaneantu \ EEC Fostul coleg de la Curtea Constituțională a Liviei Stanciu, juristul Daniel Morar, a scris despre aceasta și despre legăturile ei cu instituții influente din România, în cartea sa intitulată „Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990”.
Astfel, Daniel Morar dezvăluie momentele în care s-a impus punerea Liviei Stanciu în funcția de președinte al Curții Constituționale. El memorează în acest pasaj o discuție din 2019, cu fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu, care deși își dorea să ajungă șeful Curții a votat-o în 2016 pe Livia Stanciu.
Legătura dintre Livia Stanciu și instituțiile de forță ale statului român
În discuția avută cu Lăzăroiu, judecătorul a dezvăluit cum a ajuns să o voteze pe Livia Stanciu, decizie ce a regretat-o mai târziu. Totul a fost cauzat de un telefon primit de la conducerea SRI, care i-a cerut să o sprijine pe fosta președintă ÎCCJ. În 2016 ea era asigurată de directorul Eduard Hellvig și de prim-adjunctul Florian Coldea.
Daniel Morar a mai scris despre momentul în care a fost abordat de un colonel SPP care i-a explicat că a vorbit și cu ceilalți judecători ca să o aleagă pe Livia Stanciu și care era extrem de convins că „o să-i iasă combinația”.
Juristul a mai ironizat în cartea sa prestațiile judecătoarei din timpul dezbaterilor de la CCR, când afișa o mimica gravă și vorbea pe un ton acuzator.
Livia Stanciu arăta un atașament față de organele de forță ale statului
În cartea lui, Daniel Morar descrie cum Livia Stanciu s-a definit printr-un atașament „teribil” față de instituțiile statului, deși ea trebuia să fie imparțială.
„Nu era încă judecător al Curții în februarie 2016, când scoseserăm, propriu-zis serviciile din legislația penală, însă în toate deciziile noastre ulterioare s-a manifestat ca un apărător al acestora.
Nu aș putea spune că era ceva singular la ea, pentru că ceea ce ieșea în evidență în personalitatea sa era atașamentul teribil față de organele statului, în special față de instituțiile de forță. Era președintele instanței supreme când se declarase public partener al procurorilor DNA, ceea ce a trezit stupoare și numeroase critici din partea celor care se așteptau ca un judecător sa nu fie partenerul nimănui”, scrie Morar în cartea sa.
„Ori de câte ori, prin deciziile sale, Curtea tăia sau atenua din puterile unei instituții de forță, colega mea dădea impresia că pierde personal ceva. Dacă avea de ales între drepturile și libertățile cetățenilor și puterile autorităților statului, opta negreșit pentru conservarea celor din urma”, a mai adăugat juristul, potrivit luju.ro.
Recomandările noastre
