Parchetul General a redeschis ancheta în cazul declaraţiilor de avere trimise judecătorilor de secretariatul Senatului, în cazul Rodica Stănoiu. Pe motiv că primele verificări au fost superficiale.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a făcut, în februarie 2011, o plângere la Parchet, arătând că Rodica Stănoiu şi secretarul Senatului, Ion Moraru, au trimis judecătorilor "înscrisuri plăsmuite" cu scopul "alterării expertizei grafoscopice" dispusă în cadrul procesului în care fostul ministru al Justiţiei este acuzat de colaborarea cu Securitatea.

În mai 2011, procurorul Cătălin Ceort a stabilit că Stănoiu şi Moraru nu pot fi acuzaţi de nimic, deoarece faptele nu există. Consiliul a făcut contestaţie şi şeful ierarhic al lui Ceort nu a fost de acord cu NUP-ul propus de acesta, stabilind că cercetările trebuie să continue. "...din analiza datelor s-a constatat că soluţia de neîncepere a urmăririi penale adoptată este nelegală şi netemeinică, deoarece este fundamentată pe o cercetare incompletă a faptelor sesizate, motiv pentru care plângerea (CNSAS- n.r.) va fi admisă", se arată în rezoluţia Parchetului.

Stănoiu şi Moraru vor fi reaudiaţi

Mai mult, procurorul şef Valentin Horia Şelaru cere reaudierea Rodicăi Stănoiu pentru a explica "de ce a depus două declaraţii de avere în aceeaşi zi şi de ce acestea prezintă două tipuri de scris şi două tipuri de semnătură". Ion Moraru va fi şi el chemat la Parchet pentru a explica de ce Senatul a eliberat o singură dovadă de depunere pentru cele două declaraţii de avere şi de ce pe site-ul instituţiei nu a fost depusă declaraţia originală a Rodicăi Stănoiu, fiind postată doar cea "conformă".

În toamna anului trecut, judecătorii au cerut Senatului să transmită declaraţia de avere a Rodicăi Stănoiu din 2006 pentru a fi comparată cu alte înscrisuri descoperite în dosarele Securităţii. Senatul a transmis o copie "conformă" după respectivul document. Ulterior, instanţa a cerut originalul declaraţiei, care s-a constatat că diferă de copia conformă trimisă iniţial. Toată corespondenţa instanţă – Senat a fost avizată de Ion Moraru, secretarul general al Camerei Superioare a Parlamentului.

Nu a funcţionat copy-paste

Cum explică procurorul Ceort faptul că declaraţia originală a Rodicăi Stănoiu nu este identică cu declaraţia "conformă" transmisă judecătorilor: "Cât priveşte necon cordanţa între copia conformă şi exemplarul original al declaraţiei de avere înaintate la instanţa de contencios, se constată că aspectul sesizat se datorează unei erori de selectare şi expediţei a documentelor la nivelul biroului de resort din cadrul Secretariatului General al Senatului, care este însă lipsită de valenţe ilicite", se arată în NUP-ul semnat de procurorul Ceort.

De altfel, acesta pare a se fi specilizat în astfel de soluţii. În februarie 2008, acelaşi magistrat a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul Băneasa Investment în care era cercetat magnatul Puiu Popoviciu. Şeful său de la vremea respectivă, Marius Iacob, a infirmat concluzia subordonatului şi a trasferat dosarul la DNA pentru continuarea cercetărilor. CNSAS susţine că la secretariatul Senatului s-au comis infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale.

Acuze de colaborare

Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce a fost strămutat de la Bucureşti. În 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a admis o solicitare a CNSAS de întocmire a unei noi expertize grafoscopice în procesul în care Rodica Stănoiu a contestat actul CNSAS privind colaborarea ei cu Securitatea. Documentele propuse pentru comparaţie cu notele de la Securitate ar fi fost scrise de Rodica Stănoiu în perioada anilor ’70 - ’80 şi au fost date Direcţiei de Paşapoarte.

Ultima expertiză grafoscopică realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) arată că scrisul din notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ "Sanda" şi cel din documentele prezentate de Stănoiu instanţei nu sunt ale aceleiaşi persoane.

SCUZĂ

Apărarea lui Stănoiu: "Am avut operaţie la coloană"

Fostul ministru afirma, în noiembrie 2006, că dosarul "Sanda" care există la CNSAS este unul de urmărire, în timp ce dosarul de informator a fost fabricat după Revoluţie. "Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreşedinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a ştiut nimic despre acest lucru", afirma Stănoiu. Fostul ministru social-democrat declara că cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparţin şi că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990. "A existat o perioadă în viaţa mea când am avut un scris diferit, deoarece am avut o operaţie la coloana vertebrală", susţine Stănoiu în apărarea sa. CITIȚI ȘI:

• IPOTEZĂ-ŞOC: Rodica Stănoiu a învăţat să scrie din nou la 70 de ani
• Senatul, acuzat de fals în procesul "Stănoiu-CNSAS"