Beke Istvan Attila și Zoltan Szocs, doi extremiști maghiari din gruparea Mișcarea de Tineret 64 de Comitate, au pus la cale în 2015, un plan prin care urmau să detoneze o bombă artizanală la parada de 1 Decembrie 2015 din piața centrală din Târgu Secuiesc.

Extremiști maghiari, arestați de DIICOT

Doar că planul a fost dejucat de procurorii DIICOT, care în primăvara anului viitor i-au trimis în judecată pentru organizaea „celui mai amplu atentat terorist din ultimul sfert de secol”. Ulterior, cei doi inculpați au declarat în faza instanței de judecată că intenția lor fost doar de a-i speria pe participanții la paradă.

Însă, probele adunate de procurori și de Serviciul Român de Informații au indicat faptul că Istvan Beke a adunat în locuința sa peste 200 de materiale explozive care ar fi putut pune primejdie viața participanților la paradă în cazul înn care acestea ar fi fost detonate.

Deznodâmântul procesului a venit în 2018, când Înalta Curtea i-a condamnat la câte 5 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de atentat contra unei colectivităţi. Trei ani mai târziu, în 2021 Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost eliberați în baza unei decize a Tribunalului Brașov.

Au fost eliberați condiționat în 2021

Însă, cazul nu s-a terminat odată cu eliberarea condiționată a celor doi inculpați. În 2022, Beke Istvan Attila și Szocs Zoltan au dat în judecată statul român pe motiv că măsura arestului preventiv și implicit pedeaspa cu închisoare a fost dispusă în mod nelegal. Drept urmare, au cerut despăgubiri în valoare de 1 milion de lei pentru repararea „prejudiciului material și moral”.

Reclamanții au acuzat că pe durata procesului pennal li s-au încălcat drepturile constituționale. Înaite de a fi arestate Beke Istvan Attila a fost electrician și administratorul unei firme de pază și protecție. După arestare, Istvan Attila a rămas fără autorizație, fapt ce i-a cauzat pierderi financiare semnficative.

Cei doi extremiști au dat statul român în judecată

Al doilea inculpat, Zoltan Szocs anterior aretării s-a ocupat de cultivarea plantelor ornamentale și a înregistrat la rândul lui pierderi materiale consistente ca urmare a detenției. În motivarea lor, cei doi inculpați au invocat art. 539 Cod procedură penală precum și art. 1349 alineat 1-3 și art. 1373 alineat 1 și 2 din Codul Civil precum și jurisprudența CJUE.

Cazul a fost tranșat repede. Statul român a arătat că acțiune de reparare a pagubei depusă de cei doi extremiști este supusă termenului de prescripție de 6 luni, care pervede că acțiunea poate fi introdusă în termen de cel mult 6 luni de la data hotărârii definitive. Înalta Curte a decis prin hotărârea emisă în 19.08.2022 că acțiunea introdusă de Zoltan Szocs și Istvan Attila este precrisă.

Deciziile judecătorilor

„Respinge apelul formulat de către apelanţii reclamanţi Beke Istvan Attila şi Szocs Zoltan, în contradictoriu cu intimatul pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 966/17.11.2022 pronunţată de Tribunalul Covasna-Secţia civilă în dosarul nr. 1063/119/2022, pe care o păstrează.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Braşov. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 04.04.2023”, se arată în decizia instanței.

Reclamanții au atacat cu recurs la Înalta Curte. Ulterior cazul a fost soluționat într-un singur termen de judecată, potrivit justnews.ro.

Detalii soluţie: Decizia nr. 1051:Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de recurenţii-reclamanţi Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila împotriva deciziei nr. 609Ap din 4 aprilie 2023 a Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor. Definitivă”, potrivit ICCJ.