Editura Evenimentul si Capital

De la testările cu broaște din vremea lui Ceaușescu, la transplanturi de organe și tratarea cancerului cu imunoterapie. Editorial de Simona Ionescu

Autor: | | 4 Comentarii | 7238 Vizualizari

Imediat după Revoluție, când România ținea încă primele pagini ale ziarelor occidentale, iar jurnalele tv plasau știrile despre români în primul calup informativ, echipe de medici din marile orașe ale lumii soseau la București cu ajutoare, interesați să își pună la dispoziție experiența profesională, să salveze victimele rănite de teroriști sau femeile despre care auziseră că mor pe capete în urma unor avorturi empirice.

O astfel de echipă, niște medici francezi, am întâlnit-o în 1990 la Spitalul Municipal, „Universitarul” de astăzi. Eram câțiva ziariști curioși să vedem ce părere vor avea despre sistemul nostru medical, despre aparaturile învechite, dacă ne vor arăta ce ar trebui să facem ca să ajungem să avem și noi spitale ca ale lor, cum vedeam în filmele de pe „video”. Mișunam pe lângă ei, alături de doctorii noștri, și notam în carnețele până și interjecțiile ce le trădau starea de uimire. Iar francezii nu fac rabat la asta, știți!

Dintre colegii mei jurnaliști, eu eram cea mai în temă când am ajuns la etajul 4 și 5, la secțiile Obstetrică și Ginecologie. Născusem acolo 3 copii, în „vremea lui Ceaușescu”, știam sistemul cu bune și rele. Ceea ce au văzut acolo medicii francezi i-a șocat. Pe noi ne-a șocat dialogul.

Aveau credința că România e o țară de lumea a treia, cu o practică medicală empirică, din cauza căreia mor mulți oameni. Nu citiseră nimic despre medicina românească, pe medicii noștri nu-i văzuseră la congrese internaționale. Știau însă că la noi au fost interzise avorturile din ordinul lui Ceaușescu și că femeile și medicii care le făceau chiuretaj în clandestinitate erau azvârliți în închisori. A fost o mirare totală atunci când un obstetrician de-al nostru le-a povestit cum aflau româncele că sunt gravide în primele două luni de sarcină. Le-a vorbit extrem de natural despre „testul Galli-Mainini”. Ca în manual. Urina femeilor presupus gravide se injecta în cloaca unui broscoi. Dacă acesta elibera spermă în urină, „testul Galli-Mainini” ieșea pozitiv, iar femeia afla că va fi mamă. Era imediat înregistrată și, Doamne-ferește!, să intervină apoi un avort. Era chiuretată numai după ce se obținea aprobarea unui procuror, dată pe baza constatărilor unei comisii medicale ce își asuma răspunderea că avortul a fost spontan și nu provocat.

Această metodă cu broscoiul a părut francezilor ceva ce ținea de pionieratul medicinei, la fel ca și chiuretele pe care le-au văzut în tăvile de inox unde se făcea sterilizarea prin fierbere. S-a râs intens când unul dintre medici a povestit că cea mai mare problemă a avut-o cu colegele de la „Laborator” atunci când au rămas fără broscoi. Mai mureau și batracienii, săracii! Iar materia primă, administratorii spitalului nu o puteau lua de oriunde fiindcă trebuia factură, certificat de calitate… Nemțoaicele, franțuzoaicele aveau „teste-barză” și anticoncepționale, noi aveam broscoi!

Astăzi, cred că pentru tinerii doctori (și nu numai pentru ei) aceste metode par desprinse din istoria medicinei de acum 100 de ani. Așa li s-a părut și francezilor în 1990. Au studiat statisticile cu indicii de natalitate, mortalitate, numărul de intervenții chirurgicale și reușitele, s-au mirat că nu prea avem infecții nozocomiale la dotările precare ale spitalului, iar la sfârșit i-au felicitat pe ai noștri. Medicii români li se păreau niște eroi, care mai mult cu inventivitate și dăruire reușeau să-și trateze bolnavii. Au promis că o să-i ajute. Și s–au ținut de cuvânt. Peste câtva timp, un convoi cu instrumentar chirurgical, seringi și mânuși de unică folosință, aspiratoare vaccum pentru chiuretaje civilizate, medicamente, ață chirurgicală și multe altele, a intrat pe poarta Spitalului Municipal. De atunci au dispărut și broscoii din laboratoare, cu tot cu testul italienesc.

Cu ce au înlocuit broscoii ai noștri politicieni din fruntea ministerului Sănătății, a guvernelor ce s-au perindat la putere în acești 29 de ani? Să zicem: cu fel de fel de lucruri trebuincioase unui act medical modern și de calitate, cu ceva programe naționale pentru unele boli grave.

Mircea Badea, ce REACTIE! Ce a putut sa spuna despre CNA jurnalistul! De NECREZUT

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI