Capitala reprezinta pentru provinciali mirajul banilor, al vietii culturale, al succesului si distractiei.

Capitala Romaniei a fost mereu un magnet pentru provinciali. Sute de mii de oameni au luat calea Bucurestiului, in special dupa 1990, atrasi de mirajul banului. Nu toti au reusit. Multi insa spun ca merita. Iar specialistii cred ca Bucurestiul este „buricul pamantului” in Romania din motive economice evidente, culturale si dintr-o traditie a centralizarii care caracterizeaza societatile in curs de dezvoltare.

Multe dintre personalitatile pe care astazi le cunoastem poate ca nu ar fi ajuns nicaieri daca nu era orasul acesta, cu mizeriile si apasarea, dar si norocul care te pandeste de la fiecare colt. Elena Udrea a venit pentru oportunitati, Simona Patruleasa pentru ca „aici fierb cazanele”, Corneliu Porumboiu a cautat o cariera in afaceri si a dat de regie, pe omul de afaceri Catalin Mahu l-a atras tumultul orasului, iar scriitorul Dan Sociu a fost adus de dragoste in Capitala, insa acum se gandeste sa plece.

„Bucurestiul e cu mult peste alte zone”

Sociologul Alfred Bulai crede ca migratia romanilor din provincie tine de faptul ca Romania este o societate inca nedezvoltata economic. „Cultura noastra e marcata de un centralism foarte important, totul graviteaza in jurul Capitalei. In general, cand o societate se dezvolta, isi estompeaza centralismul. E cazul Italiei, de exemplu, unde sunt foarte multe alte orase mari importante in fara Romei. Sau Statele Unite, sau Canada. Dezvoltarea dezmembreaza centralizarea. Exista totusi o baza reala a acestui fenomen. E de inteles de ce vin oamenii la Bucuresti, daca ne gandim la toate institutiile, evenimentele culturale. Cantitativ, vom vedea ca Bucurestiul e cu mult peste alte zone”, spune acesta.

Influentele acestui fenomen sunt din cele mai diverse, crede sociologul: „Daca ne gandim numai la serialele, soap-operas romanesti care au aparut acum, vedem ca in nici una actiunea nu se petrece in alta parte decat in Bucuresti. Cum ar fi sa vedem un serial a carui actiune se petrece in Calarasi, de exemplu?!”

Vestul ajunge Capitala din urma

Din punct de vedere economic, raspunsul pentru fascinatia provincialului pentru Capitala e simplu: „Aici sunt banii dumneavoastra”. Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge, in Capitala, in anul 2008, la 13.130 euro, iar in 2009, la 14.880. Castigul salarial mediu net la nivelul Capitalei a fost in 2007 de 1.362 RON si va ajunge, in 2008, la suma de 1.545 RON.

Europarlamentarul si analistul economic Daniel Daianu explica fenomenul ca fiind unul firesc. „In orice spatiu geografic fluxul de migratie intern este din mediul rural, catre cel urban, iar in ce-l priveste pe cel urban, centrul este in metropole. Asta pentru ca acolo unde aglomeratia este mai mare, ai sanse mai mari sa gasesti un loc de munca”, spune acesta.

In ultimii ani, explica Daianu, vestul tarii a inceput sa prinda un val de dezvoltare care anunta formarea altor centre puternice economic in afara Capitalei. Insa bucurestiul „va pierde relativ”, spune Daniel Daianu. „Bucurestiul are un avantaj competitiv incontestabil. Inclusiv cultural. De asta intreaga pepiniera de regizori tineri de acum, Mungiu, Porumboiu, au venit toti la Bucuresti”, spune Daianu.

Solutia lui Videanu: zona metropolitana

Primarul general al Capitalei Adriean Videanu, provincial si el, nascut in judetul Teleorman, insa „bucurestean prin asimilare” din 1978, a venit aici tot pentru studii. El spune ca Bucurestiul este un magnet pentru forta de munca si acum cum era si atunci cand a venit aici. „In conditiile in care salariul mediu brut se apropie de 900 de euro in Capitala, consider ca e un fenomen natural. Avem evaluari care arata ca 52a dintre investitiile straine se fac in zona Capitalei si ca PIB-ul pe cap de locuitor se apropie de 11.000 de euro, ceea ce este enorm!”, spune primarul general.

Videanu sustine ca municipalitatea are in vedere valul de romani care se vor muta aici din provincie in perioada care urmeaza si ca singura sansa de a iesi cu bine din aglomeratia urbana ce va deveni Capitala in anii ce urmeaza este proiectul zonei metropolitate. „Urmeaza sa scoatem RATB-ul si in afara Bucurestiului, sa se extinda metroul, pentru ca solutia pentru a face fata valului venit din provincie cred ca este numai zona metropolitana”,  sustine Adriean Videanu.

DE-AL CASEI Parere de „bucuresten sadea”

Punctul pe „i” in chestiunea provinciei care ia cu asalt Capitala, nu-l putea pune decat un bucurestean get-beget. Dan C. Mihailescu, „bucurestean sadea (chit ca nascut la mahala)”, cum insusi criticul se defineste, a vazut cum provincia a „invadat” Capitala natala de-a lungul timpului. „Stim din „Steaua fara nume” a lui Mihail Sebastian ca numai frecventarea Capitalei, sau a norocosilor ei locuitori, ii poate aduce bietului muzician din provincie capitalul necesar pentru cumpararea unui...corn englezesc”, explica criticul bucurestean. Spune insa ca „nu se poate spune ca procentul de olteni sau ardeleni, de ieseni, bucovineni sau banateni, va fi daunat vreodata cu ceva”. „Despre fluviile de provinciali care se lasa, de secole, absorbiti de „tentaculele” si mirajul Bucurestilor, ei nu fac mai mult rau decat bine. Bogatia rezida (si) in diversitate, nu doar in unitate si omogenitate „, spune criticul.

El ar fi totusi adeptul filosofiei de pe vremea lui Ion Creanga „decat codas la oras, mai bine-n satul tau fruntas”. „Eu astfel as fi procedat. Sa fie vorba de resemnare? Sau de un simplu si binecuvantat realism? Dar cine-l poate judeca pe cel care alege plecarea?”, adauga Dan C. Mihailescu.

RAMPA DE LANSARE

Frumoase sosite pentru cariera

„Am venit la studii aici si am ramas pentru ca sunt mai multe oportunitati ca sa faci cariera”, recunoaste Elena Udrea, buzoianca venita la Bucuresti in 1992. Politicianul PD spune ca insusi faptul ca a reusit dupa terminarea studiilor sa profeseze demonstreaza ca Bucurestiul este o rampa buna de lansare. „Niciodata n-am avut de suferit ca vin din provincie. Prin facultate se mai faceau glume ca vin de la Buzau, dar niciodata ceva serios”, spune Elena Udrea.

Acum, Bucurestiul i se pare un oras in care ai acces la multe lucruri, dar si un oras foarte scump. Pentru ea, Capitala atrage mai ales din motive economice.

Tot in cautarea succesului in cariera a venit si Simona Patruleasa. Pana sa ajunga sa prezinte stiri sportive la Antena 1 si sa fie votata „cea mai sexy vedeta TV” la premiile TV Mania, Simona Patruleasa a facut studii in Capitala si a lucrat timp de doi ani ca si invatatoare. „Am facut naveta Ramnicu Valcea – Bucuresti tot timpul facultatii, dar de mutat… am decis sa ma mut aici acum vreo cinci ani, dupa ce mi-am dat licenta”, spune vedeta TV.

Ea crede ca provincialii nu se dau in vant dupa Capitala, ci mai degraba, asa cum o bucuresteanca „mai veche” i-a spus intr-o calatorie, dupa faptul ca „aici fierb cazanele”. Ramnicu-Valcea, orasul natal, a ramas insa „o oaza de liniste”.

A FI SAU A NU FI LA VASLUI

„Acasa parca te intorci in timp”

Regizorul Corneliu Porumboiu a venit in Capitala in cautarea unei cariere in afaceri si s-a ales cu una in regie. Regizorul recunoaste ca, daca nu ar fi ales Bucurestiul, nu ar fi facut film. „Pe mine nu viata de noapte a orasului mare m-a adus aici. Nu ma gandeam la asta la 18 ani. Ci stiam ca totul e la Bucuresti. Trebuie sa recunoastem, totul se intampla la Bucuresti. Cand eram la Vaslui ma gandeam si eu, cum se gandea oricine, cum sa plec dintr-un oras mic. Iar Bucurestiul, cand am plecat eu, in 1994, iti oferea mult mai multe posibilitati”, spune regizorul. Pasiunea pentru regie a descoperit-o intamplator, mergand la Cinemateca. „Din pacate, in alte orase importante nu prea ai cum sa vezi filme. Cand am venit, nu a fost greu sa ma acomodez pentru ca aveam prietenii din Vaslui cu care am venit impreuna. Si am facut un fel de diaspora de moldoveni unde ne intalneam intre noi”, spune Corneliu Porumboiu.

La Bucuresti si salariile sunt mai mari, toata lumea stie ca totul merge intai la Bucuresti, ca aici se schimba totul, crede regizorul. „Acasa mai merg de sarbatori si ma intalnesc cu prietenii din copilarie. Si inca de pe drum, de cum te apropii de Vaslui, iti dai seama ca nimic nu s-a schimbat. Parca te intorci in timp”.

DIN DRAGOSTE, IN CAPITALA Bucurestiul care te trimite la Berlin Romanii din provincie aleg sa se mute la Bucuresti nu doar pentru bani si faima. Pe scriitorul Dan Sociu, care s-a stabilit in Bucuresti, venind de la Iasi, in urma cu doi ani, aici l-a adus dragostea. „Am venit in Bucuresti in 2006, pentru o fata de care m-am indragostit rau (pentru acelasi motiv incercasem sa ma mut aici si cu doi ani inainte, dar n-a tinut mult)”, spune Dan Sociu.

Scriitorul din Botosani spune ca relatia lui cu orasul a fost mereu una dificila. Relevant pentru experienta sa bucuresteana ar fi urmatorul episod povestit de el: „Cu nu mai stiu cati ani in urma, am venit aici pentru o lectura publica. La gara am urcat intr-un troleibuz cu care aveam de mers cam douazeci de statii. La prima, o doamna m-a intrebat «Coborati»? Si, ca sa n-o dezamagesc, i-am spus ca da si am coborat. Intre timp, am devenit mai sigur pe mine, dar in unele privinte am ramas acelasi prostanac”, spune Dan Sociu.

In acesti doi ani, scriitorul a vazut orasul ca unul „urat si scump, administrat de indivizi dubiosi” si spune ca a hotarat sa-si mute viata undeva la Berlin. „Multi dintre prietenii nostri vor sa faca acelasi lucru. Si sa se inteleaga – nu plecam din disperare, avem toti joburi respectabile, relatii, perspective, toate alea. Dar de ce, totusi, sa platim chirii uriase unor proprietari capriciosi si lipsiti de respect(...) cand putem sa ne simtim mult mai bine, pe mai putini bani, intr-o capitala cu adevarat extraordinara, cum e Berlin?”, incheie Dan Sociu.

SUCCES IN LANT Afaceri ca „La mama”, din Onesti

Catalin Mahu, patronul cunoscutului lant de restaurante „La mama”, avea 20 de ani, in 1990, cand a venit din Onesti, la Bucuresti. Sosit initial pentru studii politehnice, s-a ales cu o cariera in afaceri cu restaurante. Drumul pana la succes a fost pavat cu cateva luni in care Catalin Mahu venea la restaurant la 6 dimineata si pleca la 2 noaptea. Catalin Mahu nu s-a simtit nicodata coplesit de aglomeratia din Capitala si nici ca ii datoreaza orasului succesul. Chiar daca la Onesti e o viata linistita, rupta parca din alt film. „Cred ca sunt doua categorii de provinciali care vin in Capitala: unii pe care-i sperie orasul si altii pe care nu-i sperie. Mie nu mi s-ar potrivi un oras linistit.

Oamenii sunt la fel de rai sau buni ca aici peste tot in tara. Nu am sa spun niciodata ca moldovenii sunt mai rai sau mai buni decat altii”, spune patronul. N-a fost jignit ca moldovean in Capitala. Atuul sau, crede Catalin Mahu, a fost faptul ca nu a avut accent: „Mie mi-ar fi placut sa vorbesc cu accent. Am suferit din cauza asta”, spune el.

Bucurestiul i-a placut dintotdeauna, nu numai din motive economice evidente. Asa i-a ramas intiparit orasul in minte, dupa ce l-au adus parintii cand avea vreo patru ani. „Mi-a placut agitatia, mi-a placut tumultul. Dar sa recunoastem: totul se intampla la Bucuresti”, vine explicatia afaceristului.

BULETIN DE BUCURESTI

Nu ma simt periclitat

"Ar fi caraghios sa purtam o cruciada pentru conservarea puritatii bucurestene (admitand ca ar exista asa ceva). Doar sclavii prejudecatilor pot vedea un pericol in fiecare om care se stabileste in Capitala. In ce ma priveste, spaimele de genul „Vai, ce ne facem, ne-au napadit judetele” ascund o mare doza de fatarnicie. Iar uneori ma fac sa rad. Nu cred ca Bucurestii reprezinta o reduta asediata de poluanti provinciali, nu cred ca oltenii si moldovenii trebuie priviti cu neincredere si trecuti prin carantina si decontaminare, nu cred ca Ardealul, Banatul sau Maramuresul sunt enclave ale perfectiunii. Judecatile casant-maniheiste pe aceasta tema cad in ridicol si deformeaza realitatea. Exista oameni admirabili si la Barlad, si pe Calea Rahovei, dupa cum exista nemernici si la Cluj, si in Piata Palatului. Nu ma simt periclitat, stanjenit sau sufocat de cei care vin in Bucuresti. Le doresc sa se adapteze ritmurilor din acest loc – daca se poate, fara concesii de temperament si atitudine". (Radu Paraschivescu)