SIIJ cercetează penal numai presupusele infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, indiferent că este o sesizare din oficiu (a unui procuror) sau sesizare venită de la o persoană.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceasta a fost propusă pentru desființare, însă după o ședință, oficialii CSM au hotărât ca secția să rămână în funcțiune.

Conform Luju.ro, SIIJ cercetează penal numai presupusele infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, indiferent că este o sesizare din oficiu (a unui procuror) sau sesizare venită de la o persoană.

Toți procurorii din SIIJ sunt desemnați de CSM.

Așa că nu e nici treaba Guvernului, nici a parlamentarilor, nici a Președintelui, nici măcar a Ministrului Justiției care procuror ajunge la SIIJ.

Politicul nu are nicio influență în desemnarea procurorilor de la SIIJ.

SIIJ face numai urmărirea penală

În cazul în care SIIJ spune că un magistrat nu a comis nicio infracțiune, atunci acesta iese de sub sercetare.

Persoana care s-a plâns împotriva magistratului poate să critice ce a zis SIIJ-ul și în final să ajungă în fața unui judecător care să verifice dacă SIIJ-ul și-a fundamentat suficient soluția sau nu. În cazul în care persoana are dreptate, dosarul e trimis înapoi la SIIJ pentru a cerceta ce nu a cercetat.

În caz contrar, dacă un magistrat este acuzat, iar la acuzații se aduc dovezi incriminatorii se face rechizitoriu și este trimis în judecată pentru a fi condamnat.

Cine reprezintă în instanță dosarele SIIJ?

Dosarele SIIJ sunt susținute în instanță de procurorii din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau din parchetul de pe lângă instanță de apel investită cu judecărea cauzei.

Soluțiile procurorilor sau trimiterile în judecată trebuie să fie bazate pe probe clare și sunt urmate de venirea procurorului în instanță pentru a susține sau nu în fața judecătorului decizia SIIJ.

în cazul desființarii SIIJ, magistrații vor fi cercetați de orice parchet care are competență conform legii, respectiv de parchetele de pe lângă curțile de apel, Parchetul de pe lângă ICCJ, DNA sau DIICOT.

Care e problema în această situație?

Aceeași structură care face urmărirea penală reprezintă și în instanță.

În cazul în care structura nu este dedicată magistraților, aceasta poate să cerceteze pe oricine, inclusiv persoanele normale. Adică, dacă prin absurd un o normal ar avea un dosar dosar penal pentru care ar fi chemat la procuror, iar acesta are o zi proastă, îl poate trimite în judecată fără nicio problemă, chiar dacă acesta nu a săvârșit nimic din punct de vedere legal.

Variante pe care le poate găsi:

1. Procurosul poate căuta prin structura lui și vede că judecătorul care analizează cauza are o plângere. acesta va face orice pentru a convinge judecătorul că ceea ce a zis procurorul este suficient, chiar dacă asta implică să-i aducă aminte de plângerea pe care o are

2. Tot procurorul poate căuta prin dosarele lui și vede ce dosar a avut la judecătorul respectiv. Inventează el că nu e bună soluția pe care a pronunțat-o, face un proces-verbal de sesizare din oficiu, după care face presiuni asupra judecătorului.

Și uite așa independența și imparțialitatea judecătorului care judecă cauza ta nu prea mai există.

Dreptul la un proces echitabil, de care zice Constituția că trebuie să îți fie garantat, dispare, rămânând numai pe hartie.

Variantele pe care le-am prezentat nu sunt imaginare. Ele s-au dovedit a fi reale și puse în practică.