Despre ce este vorba?

 Paşaportul sanitar este un document care dovedeşte că deţinătorul său este, a priori, imunizat contra Covid-19 şi deci poate merge dintr-o ţară în alta fără a risca să transmită virusul peste graniţe.

Se vorbeşte adesea despre paşaport “de vaccinare”, deoarece faptul că ai primit un vaccin indică cel mai limpede această imunitate.

Dar sunt în curs diferite proiecte, care iau în general forma unei aplicaţii pe smartphone, acceptând alte criterii: de exemplu un test care garantează prezenţa anticorpilor în ideea că respectivul călător a fost deja afectat de boală în trecut.

Trebuie făcută distincţie între aceste paşapoarte şi un alt concept, de exemplu cel calificat drept “pass sanitar” de Emmanuel Macron, preşedintele francez.

Acesta nu are aceeaşi finalitate, deoarece nu ar fi valabil decât în ţara de origine. El urmăreşte să rezerve pentru persoanele imunizate intrarea în anumite instituţii comerciale, precum restaurantele, sau anumite evenimente, precum concertele.

 Cine lucrează la asta?

 Multe ţări se gândesc la instituirea unui paşaport sanitar şi unii l-au lansat deja.

În frunte, China a anunţat în această săptămână un asemenea “certificat de sănătate” digital pentru chinezii care ar vrea să călătorească în străinătate.

În Europa, Grecia şi Cipru au creat paşapoarte de acest tip spre Israel, o ţară deosebit de avansată în vaccinare, în acord cu statul evreu: cetăţenii vaccinaţi pot călători între acest ţări fără restricţii.

Izolat, alte ţări europene, ca Danemarca şi Suedia, intenţionează să lanseze în curând paşapoarte sanitare. Dar e mai complicat la nivelul întregii Uniuni Europene (UE), având în vedere reticenţele Germaniei şi Franţei.

UE a promis totuşi să prezinte la mijlocul lui martie un proiect de “paşaport verde” pentru a facilita deplasările în interiorul Uniunii.

 Este un paşaport adevărat?

 Nu, niciun proiect nu se apropie încă de echivalentul unui adevărat paşaport, adică un document obligatoriu pentru a călători dintr-o ţară în alta.

De exemplu, paşaportul sanitar chinez nu este decât o opţiune pentru cetăţenii acestei ţări în ideea de a le da mai multe “facilităţi”. Dar, în lipsa unui acord, deocamdată, cu alte ţări, interesul pentru acesta rămâne neclar.

În definitiv, este vorba mai puţin despre un nou document oficial decât de o aplicaţie destinată să faciliteze controalele sanitare la trecerea unei frontiere.

De aceea, sectorul privat a preluat ideea, în primul rând marile companii aeriene care ard de nerăbdare să-şi reia activitatea afectată de restricţiile privind călătoriile.

Asociaţia Transportului Aerian Internaţional (IATA), care grupează cea mai mare parte a sectorului mondial, acţionează de mai multe luni pentru un paşaport digital care să permită pasagerilor să-şi dovedească statutul sanitar înainte de îmbarcare. Companii izolate, ca American Airlines, o fac deja.

 Se poate merge mai departe?

 Să se sistematizeze aceste paşapoarte şi să devină mai constrângătoare? Aceasta pune probleme juridice care explică în special timiditatea Franţei.

Ele sunt de două feluri. Mai întâi, făcând vaccinarea obligatorie pentru anumite deplasări, ar crea o inegalitate între cetăţeni, în vreme ce accesul la vaccinurile anti-Covid este încă foarte redus în majoritatea ţărilor.

În sfârşit, apărătorii vieţii private sunt îngrijoraţi de modul, încă foarte imprecis, în care aceste aplicaţii vor avea acces la datele de sănătate ale particularilor.

În Franţa, de exemplu, există o bază de date oficială a persoanelor care au fost deja vaccinate anti-Covid.

Autoritatea de reglementare a domeniului digital, CNIL, acceptă existenţa ei, dar a avertizat: dacă va fi folosită pentru un paşaport, va reexamina subiectul foarte îndeaproape.

Photo 210545745 © MonikabaumbachDreamstime.com