De ce România colectează TVA mai prost decât statele cu economii similare

Sursă foto: Pixabay.com

România are probleme structurale în colectarea TVA, arată datele Eurostat și Comisia Europeană, iar acest lucru reduce semnificativ veniturile din taxe.

România se confruntă de ani de zile cu un nivel de colectare a taxei pe valoare adăugată (TVA) sub media țărilor din Uniunea Europeană și sub nivelul altor state cu economii comparabile ca dimensiune și structură economică.

Acest decalaj nu este doar un detaliu tehnic, ci un element care afectează capacitatea statului de a finanța servicii publice, investiții sau de a menține echilibrul bugetar într-un context economic presat de inflație și creșterea dobânzilor.

Datele oficiale publicate de Eurostat arată că România figurează constant printre țările cu cel mai ridicat „gap de colectare” pentru TVA, adică diferența dintre TVA care ar trebui încasată conform regulilor fiscale și cea care este efectiv încasată la buget.

În termeni concreți, aceasta înseamnă că o parte substanțială din TVA-ul datorat rămâne necolectată, fie din cauza evaziunii, fie din cauza dificultăților administrative sau a mecanismelor de control ineficiente.

Diferențele între România și alte țări din UE în colectarea TVA

Conform ultimelor statistici detaliate ale Eurostat privind gap-ul de TVA:

• România figurează în rândul statelor cu unul dintre cele mai mari gap-uri, înregistrând diferențe semnificative față de media UE; • în timp ce media gap-ului de TVA în Uniunea Europeană se situează în jurul valorii de 9-10%, în România acest indicator s-a situat în jurul a 30% sau chiar peste în ultimii ani, ceea ce înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu este colectat; • economii comparabile, precum Polonia sau Cehia, prezintă gap-uri semnificativ mai mici, ceea ce indică că problemele de colectare sunt departe de a fi imposibil de rezolvat.

Aceste cifre, furnizate în rapoartele oficiale ale Eurostat pe tematica gap-urilor la impozite indirecte, oferă un cadru clar al diferențelor de performanță fiscală între România și alte state membre UE și confirmă persistența unor obstacole structurale.

Ce înseamnă de fapt „gap-ul de TVA” și cum se calculează

Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre estimarea TVA-ului datorat și ceea ce este efectiv colectat de autoritățile fiscale. Această estimare nu este arbitrară, ci se bazează pe un model economic dezvoltat la nivel european care include:

– consumul intern raportat de gospodării și firme; – nivelul impozitului aplicat pe bunuri și servicii; – datele economice agregate ale fiecărei țări; – evoluția economiei informale sau neînregistrate.

Un gap mare poate indica existența evaziunii fiscale, economiei subterane, dar și dificultăți în administrarea și colectarea taxelor. În România, factorii identificați în rapoartele oficiale includ atât provocări instituționale, cât și factori socio-economici care trebuie abordați prin reforme integrate.

Care sunt principalele cauze structurale ale colectării reduse a TVA în România

Analiza efectuată de Comisia Europeană și Eurostat indică mai multe cauze recurente pentru nivelul scăzut al colectării TVA în România, inclusiv:

Una dintre cauze este evaziunea fiscală structurată, care afectează în special sectoarele cu multe tranzacții în numerar sau lanțuri lungi de furnizori. Acest fenomen nu este unic României, dar amploarea sa este mai mare decât în țările cu mecanisme de control mai eficiente și cu sancțiuni mai dure.

Un alt factor important este capacitatea administrativă a autorităților fiscale. În timp ce unele taxe sunt colectate eficient, colectarea TVA-ului implică controale complexe pe lanțuri de tranzacții și depind de cooperarea între firme și autorități. România se confruntă cu un deficit de personal specializat și de resurse tehnologice necesare monitorizării eficiente a lanțurilor de TVA.

Comisia notează, în rapoartele sale privind administrarea fiscală, că diferențele în colectarea impozitelor indirecte sunt legate și de infrastructura IT a administrației fiscale, de viteza de digitalizare a proceselor și de capacitatea de a integra date din plățile electronice și raportările digitale.

Evaziunea și economia subterană: ipoteze confirmate de date

Gap-ul de TVA reflectă nu doar dificultăți administrative, ci și dimensiunea economiei subterane. În anumite sectoare, precum construcțiile, comerțul neorganizat și serviciile cu numerar, un volum semnificativ de tranzacții nu este raportat corect. Aceasta reduce baza de impozitare reală și subminează colectarea.

Rapoartele Eurostat arată că statele cu economii similare dar cu gap-uri mai mici au implementat instrumente avansate de monitorizare și sancțiuni mai eficiente, ceea ce indică direcții clare de reformă pentru România: digitalizare, coordonare interinstituțională și mecanisme de control mai dure.

Impactul colectării slabe a TVA asupra bugetului și serviciilor publice

Un gap ridicat la TVA are consecințe directe asupra bugetului de stat. TVA este una dintre principalele surse de venit la nivel național în România, reprezentând o parte substanțială din veniturile fiscale totale. Colectarea diminuată înseamnă bani mai puțini pentru sănătate, educație, transporturi și investiții în infrastructură.

Datele Institutului Național de Statistică și ale Comisiei Europene arată că în ultimii ani România a avut nevoie să compenseze pierderile din TVA prin creșteri ale altor taxe sau împrumuturi publice, ceea ce pune presiune pe economia generală și pe capacitatea statului de a finanța proiecte publice.

Cum se compară România cu alte state membre UE

State precum Polonia, Cehia sau Slovacia arată niveluri mult mai bune de colectare a TVA-ului, cu gap-uri sub media UE. Aceasta se datorează unor mecanisme de control integrate, tehnologie fiscală avansată și cooperare strânsă între administrație și contribuabili.

De exemplu, în studiile recente privind gap-ul de TVA, Polonia și Cehia au înregistrat diferențe de colectare cu câteva puncte procentuale mai mici decât media europeană, în timp ce România stă mult mai slab.

Ce spun experții fiscali și recomandările Comisiei Europene

Comisia Europeană recomandă reforme care să includă:

– întărirea capacității administrative a autorităților fiscale, inclusiv recrutarea și formarea de specialiști în colectarea TVA; – digitalizarea sistemelor fiscale, astfel încât toate tranzacțiile relevante să fie raportate și verificabile electronic; – creșterea cooperării transfrontaliere pentru a combate fraudele în lanțurile de TVA; – dezvoltarea unor mecanisme de sancționare mai eficiente pentru cei care nu respectă legea.

Aceste direcții apar în rapoartele oficiale ale Comisiei privind administrarea fiscală și sugerează că România nu este singura țară cu provocări, dar diferențele față de statele cu performanță mai bună sunt semnificative și reformabile.