Plătim la fel de mult ca restul ţărilor din UE pe carburanţi, deşi avem accize mai mici, nivelul de trai e incomparabil cu media europeană şi nu avem costuri de transport adăugate în preţ. Asta pentru că Petrom asigură din resursele României 60% din necesarul de carburanţi pe plan intern. PIB-ul pe cap de locuitor este 40% din media europeană. În comparaţie cu noi, Austria, ţara natală a OMV - proprietarul Petrom, importă tot petrolul necesar, are preţuri mai mici la carburanţi decât România şi un venit pe cap de locuitor de peste trei ori mai mare.

Analiştii nu exclud o înţelegere pe preţuri între companii.

„REŢETA“ BENZINEI SCUMPE

Resurse puţine, consum în creştere, înţelegeri pe preţuri

CRIZA RESURSELOR. Ultimul câmp petrolifer dintre cele descoperite până astăzi în lume va mai putea fi exploatat încă 150 de ani, potrivit cercetătorilor (gswindell.com). Criza resurselor planetei, combinată cu o creştere permanentă a consumului, a provocat o explozie a preţului pe pieţele internaţionale, până la 135 de dolari/baril. Consumul Chinei reprezintă 35% din creşterea globală a ultimilor cinci ani, statul asiatic fiind cel mai mare consumator de petrol din lume, înaintea SUA. În mare parte speculative, cotaţiile ţiţeiului au înregistrat creşteri de aproape 1.000% faţă de acum zece ani, având perioade în care a crescut cu 3 dolari în cursul unei singure zile de tranzacţionare. Specialiştii spun că aceste fluctuaţii nu vor înceta până când SUA nu vor trece de perioada de recesiune determinată de criza creditelor ipotecare şi de slăbirea dolarului.

> CONSUM. Totodată, flota de maşini, avioane şi vapoare a lumii este în permanentă creştere. Anual, 70 de milioane de vehicule noi intră în trafic, adăugându-se la cele 850 de milioane deja existente.

> TAXE ŞI ACCIZE. Companiile petroliere spun că cea mai importantă cauză a scumpirilor o reprezintă taxele şi accizele la carburanţi care înseamnă, în România, 50% din preţul la pompă.

La noi, pentru 1.000 de litri de benzină, acciza este 421,19 euro, iar la motorină aceasta este 327,29 euro, urmând să ajungă 348 de euro în 2010. Aşadar, dintr-un litru de benzină care costă 1,22 euro, acciza reprezintă doar 33 eurocenţi (calculată la un curs de 3,35 lei pentru un euro), iar dintr-un litru de motorină acciza este 27 de eurocenţi. La acestea se adaugă TVA de 19% aplicată preţului carburanţilor după ce s-a calculat acciza, „centul pe litru“ (o taxă instituită pentru recuperarea datoriilor pe care rafinăriile din România reunite în fosta Companie Română de Petrol le aveau la Bancorex), iar 10% din preţul final se duce către Fondul Petroliştilor. Motorina este acum mai scumpă decât benzina deoarece, de la 1 ianuarie, acciza a crescut de la 307,5 euro pe tonă, la 327, iar motorina cu 3% amestec de biodiesel nu mai beneficiază de acciză preferenţială, fiind taxată la aceeaşi valoare cu motorina obişnuită. > „PIAŢĂ CARTELATĂ“. Lipsa concurenţei de pe piaţă este poate unul dintre cele mai importante motive ale creşterii preţurilor. „Avem de-a face cu o piaţă cartelată în domeniul energiei, unde există înţelegeri între companii privind preţurile practicate şi se abuzează foarte uşor de consumatori“, spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe. Concurenţa între cele 6 companii puternice de la noi (Petrom, OMV, Rompetrol, Lukoil, Mol, Agip) e doar la nivel de servicii, preţurile fiind asemănătoare. Consiliul Concurenţei a declanşat, în 2005, o anchetă, încă nefinalizată, pe piaţa carburanţilor. > PRIVATIZARE. Nu în ultimul rând, condiţiile pe care statul le-a acceptat la privatizarea Petrom aduc profituri mici bugetului. „La vânzarea Petrom nu s-a pus o clauză care să spună că, dacă preţul petrolului va creşte, şi redevenţele percepute de stat trebuie să crească“, ne-a spus Constantin Tampiza, preşedintele Lukoil România. Statul a încasat din redevenţe doar 217 milioane de euro în 2007, iar pentru acest an îşi propune un venit cu doar 13 milioane de euro mai mare.

EFECTUL CREŞTERII PREŢURILOR Companiile petroliere câştigă în plus > PROFIT PENTRU PETROLIŞTI. Creşterea cotaţiilor de petrol înseamnă mai mult profit pentru petrolişti. De exemplu, Petrom a anunţat un profit cu 156% mai mare decât în primul trimestru din 2007. Scumpirile creează însă un efect în lanţ asupra restului economiei. „Deşi nu avem accize ca în Vest, plătim preţuri ca acolo, iar marjele de profit ale companiilor din România sunt mult mai mari decât în alte ţări“, spune Dăianu. > RATĂM INFLAŢIA. Se majorează costurile produselor agricole, cele cu transportul şi materiile prime, încetineşte creşterea economică, iar rata anuală a inflaţiei este deja afectată de costul carburanţilor care au scumpit produsele de consum. > PROTESTE. Ca răspuns la acest val de scumpiri, au început blocajele camionagiilor din întreaga Europă. Bulgarii au protestat la Sofia,Varna şi Ruse, reclamând taxele mari ale autorităţilor pentru carburanţi, deşi au, împreună cu România, cele mai mici tarife din UE. Apoi, transportatorii, fermierii şi pescarii din Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia şi Portugalia au ieşit în stradă în cadrul „primei greve continentale“ împotriva costurilor şi tarifelor la carburanţi. Ieri, preţul barilului de petrol a scăzut de la nivelul record de 135 de dolari sub valoarea de 127 de dolari.

> COMPORTAMENT. Speriaţi de creşterile fără precedent, americanii circulă mai puţin cu maşina, pentru prima dată după 30 de ani, potrivit France Press. Pentru ei, pragul psihologic de 4 dolari galonul (3,78 litri) (sub 1 euro pe litru) a fost deja atins, iar, potrivit datelor Departamentului pentru Transporturi al SUA, numărul de mile parcurse de automobiliştii americani a scăzut în martie cu 4,3%. > AFACERI FRÅNATE. Un alt efect ar fi scăderea pe termen mediu a afacerilor constructorilor de maşini din întreaga lume. Şi afacerile transportatorilor aerieni au de suferit: American Airlines a anunţat pierderi de 650 de milioane de euro în primele luni, fapt ce a determinat un anunţ-bombă: compania va trimite sute de oameni în şomaj, va reduce numărul de curse şi va îmbarca un singur bagaj pentru fiecare călător.

> MĂSURI FISCALE. De cealaltă parte, Rusia va reduce taxele pentru producţia de petrol, permiţând companiilor de profil să facă economii de circa 2,5 miliarde de euro. Banii vor fi investiţi în exploatare şi producţie. Guvernul de la Moscova pregăteşte stimulente fiscale pentru dezvoltarea de noi câmpuri petrolifere în regiunile greu accesibile (Siberia şi Arctica).

CARE SUNT SOLUŢIILE

Impozit excepţional la profit excepţional Impozitarea câştigurilor excepţionale este enunţată chiar de petrolişti. Constantin Tampiza, preşedintele Lukoil România, ne-a spus că „nu funcţionează teoria că noi avem resurse şi trebuie să plătim mai puţin pe benzină deoarece preţurile sunt stabilite în funcţie de piaţă“. O variantă ar fi însă cea aplicată în Rusia: „Când statul vede că petroliştii câştigă din preţurile aplicate şi nu doar din exploatarea resurselor, pune taxe suplimentare“, afirmă Tampiza. El spune că, la o cotaţie a barilului de 130 de dolari, Rusia percepea un impozit companiilor petroliere de 59 de dolari, iar acesta se modifică la două luni. Pentru România, şeful Lukoil crede că s-ar putea impune şi o măsură administrativă de limitare a exportului de ţiţei. Ultima şansă: apel la morala petroliştilor

Alte soluţii pot fi: diminuarea accizelor la combustibili sau impozitarea câştigurilor excepţionale ale companiilor petroliere. Despre diminuarea accizelor, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor ne-au transmis că „nu se pot aplica reduceri ale accizelor pentru a diminua preţurile carburanţilor“. Motivaţia ar fi aceea că deja România beneficiază prin Tratatul de aderare de un nivel minim al accizelor între ţările din UE. Pentru motorină, derogarea este până în 2013, iar pentru benzina fără plumb, până în 2011 „pentru a se evita impactul negativ al unei creş- teri accelerate“, spun reprezentanţii MEF. Cu toate acestea, o acciză redusă nu ar garanta decât un profit mai mare al companiilor şi nu ar determina în mod direct reducerea preţului carburanţilor. O ultimă rezolvare ar fi apelul la „morala petroliştilor“, spune Ion Tache, preşedintele Asociaţiei Benzinarilor Particulari. „Ultima şansă este ca aceste companii să spună «m-am îmbogăţit destul pe spatele oamenilor, trebuie să scad preţurile»“. MÅINE ÎN EVZ

Vacanţele costă mult în România

Plătim cu 15% mai mult decât englezii sau germanii pentru un sejur afară.

CITIŢI ŞI: De ce este România o ţară scumpă Cine ne scumpeşte hainele De ce electronicele de firmă sunt mai scumpe în România De ce avem credite mai scumpe