Volumul Prizonierii geografiei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să știi despre politica globală (Editura Litera, Colecția Kronika, 2018), de Tim Marshall, este, de fapt, o analiză politică excepțională.

Și asta pentru că întrebările esențiale care macină liniștea lumii își găsesc răspunsurile nu doar în istoriile locurilor, ci, mai ales, în geografia lor.

De ce nu va fi America niciodată invadată? De ce Rusia vrea să aibă flotă, cu toate că are porturi înghețate șase luni pe an? Cum este viitorul Chinei influențat de geografia ei? De ce nu va fi Europa niciodată unită? Răspunsurile sunt geografice și le veți descoperi deschizând cartea prezentată aici.

Jurnalistul scriitor

Tim Marshall este o autoritate în domeniul afacerilor externe, după ce a activat mai bine de 25 de ani în calitate de corespondent de presă.

A lucrat pentru BBC și radio LBC/IRN, apoi a fost redactor pe probleme de diplomație la Sky News. A transmis reportaje din 30 de țări, inclusiv din zone de conflict precum Croația, Bosnia, Macedonia, Kosovo, Afghanistan, Irak, Liban, Siria și Israel. Blogul lui, Foreign Matters, a fost nominalizat, în 2010, la Premiul Orwell. Marshall este autorul cărților Shadowplay: The Overthrow of Slobodan Milosevic (un bestseller în fosta Iugoslavie) și „Dirty Northern B*st*rds

Este fondatorul și editorul site-ului TheWhatandtheWhy. com.

Fragment

​Rusia este vastă. Este imensă. Are cea mai mare suprafață. Peste 17 milioane de kilometri pătrați, cu 11 fusuri orare; este cea mai mare țară din lume.

Pădurile ei, lacurile, cursurile de apă, tundra înghețată, stepa, taigaua și munții sunt toate imense. Aceste dimensiuni au pătruns demult în conștientul nostru colectiv. Oriunde ne-am afla, Rusia e aproape, poate la est sau la vest, la nord sau la sud – este Ursul Rusesc. (…)

Când scriitorii încearcă să surprindă esența acestui urs, de multe ori se folosesc de celebra remarcă despre Rusia a lui Winston Churchill, din 1939: „Este o ghicitoare învăluită într-un mister în interiorul unei enigme“, dar puțini sunt cei care o citează până la capăt. Remarca se încheie astfel: „dar poate că există o soluție. Soluția este interesul național al Rusiei“.

Șapte ani mai târziu, Churchill a folosit această soluție pentru a găsi propria dezlegare a ghicitorii, afirmând: „Sunt convins că cel mai mult admiră forța și cel mai puțin respectă slăbiciunea, mai ales slăbiciunea militară“. Churchill parcă s-ar fi referit la actuala conducere a Rusiei care, chiar dacă s-a înfășurat în mantia democrației, rămâne fundamental autoritară, punând interesul național pe primul loc.

...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)