Producţia în exces de lapte la nivelul Uniunii Europene a ieftinit semnificativ brânzeturile. Astfel, marii retaileri, care şi-au consolidat poziţia în ţara noastră, aduc cantităţi tot mai mari, la preţuri cu care producătorii români nu prea pot concura
România a importat, în primele trei luni din acest an, o cantitate de circa 14.600 tone de brânză şi caş, în creştere cu 26% faţă de perioada similară din 2015, în timp ce exporturile au fost de peste cinci ori mai mici, de numai 2.630 tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
În bani, importurile au depăşit 40 milioane euro, faţă de vânzările noastre noastre de 8,7 milioane euro. Statistic, importurile au crescut an de an, dar problema s-a acutizat acum. „Importurile cresc, pentru că din aprilie 2015 s-au scos cotele de lapte. A fost o măsură planificată, anunţată din timp. Marii producători de brânzeturi, marii fermieri s-au pregătit pentru asta, şi-au programat afacerea să producă mult şi ieftin. Era ştiut că, odată cu eliminarea cotelor, se va produce mult mai mult, astfel încât va scădea preţul”, ne-a declarat Marius Bîcu, cel care conduce producătorul autohton de brânzeturi Unilact, deţinătorul mărcii „De la Ferma”. El a explicat că excedentul de lapte s-a dus în brânzeturi şi unt, astfel încât stocurile au tot crescut.
Ţările vestice au scăzut prețurile „incredibil”
Astfel, ţări cu tradiţie ca Olanda, Germania, Franţa, mari producătoare de brânză, „au scăzut preţurile incredibil”, iar o brânză „fără pretenţii” din aceste ţări ajunge la noi în ţară chiar şi cu 12- 13 lei. „În România e greu să produci cu banii ăştia”, spune Marius Bîcu. Pe lângă criza laptelui, cauzată de supraproducţie, fermierii europeni se confruntă şi cu închiderea pieţei ruseşti.
El a adăugat că un rol îl au şi marii retaileri, în special Lidl, care aduce cantităţi foarte mari din import, la discounturi semnificative. „La raft, preţurile la brânza din import s-au înjumătăţit faţă de 2014”, a completat producătorul român.
Emigranţii rămân o piaţă stabilă
Dacă pentru marii producători pierderile sunt gestionabile, pentru cei mici situaţia nu e roz deloc. „Pentru fermele mici, care acum vând laptele cu 50-70 bani litrul, situaţia nu e roz deloc. În doi ani, preţul laptelui s-a înjumătăţit şi nici subvenţiile pe 2015 nu le-au primit”, mai adaugă Bîcu. El apreciează totuşi că suntem spre finalul ciclului de scădere. În privinţa exporturilor de bânzeturi, care au crescut totuşi cu 28% în perioada menţionată, o piaţă importantă pentru noi este cea a ţărilor arabe. În plus, scandalul brânzei de Brădet se pare că nu a afectat livrările în Italia, unde trăieşte cea mai mare comunitate de români plecate în afara şţării. „Sunt 3 - 4 milioane de români plecaţi în afara ţării, o piaţă foarte bună, care nu renunţă la produsele de care le este dor”, spune producătorul român, care se axează pe această categorie. Criza laptelui e atât de profundă în UE, încât Comisia Europeană va acorda 150 milioane euro pentru o schemă de reducere a producţiei de lapte. Astfel, fermierii vor primi o suprasubvenţie pe fiecare litru de lapte scos din producţie. Ajutorul vehiculat este de 14 eurocenţi/ litru.
Recomandările noastre
