Cronologia:

30 mai 2013. Procurorii DNA încep urmărirea penală pentru şantaj în cazul lui Sorin Alexandrescu, director general al Antena Group.

11 iulie 2013. Procurorii DNA extind ancheta împotriva Cameliei Voiculescu şi a lui George Matiescu, Antena TV Group şi Intact Publishing, pentru complicitate la şantaj.

25 iulie 2013. Procurorii DNA extind ancheta împotriva postului Antena 3 şi a fostului şef al ANAF, Şerban Pop, pentru complicitate la şantaj.

29 iulie 2013. Procurorii DNA extind ancheta împotriva lui Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj.

1 octombrie 2013. Procurorii DNA decid trimiterea în judecată a celor implicaţi în acest dosar.

5 noiembrie 2013. Primul termen de judecată, dosarul a  ajuns pe masa magistratului Florică Duţă. Este respinsă cererea DNA de a a-i interzice lui Sorin Alexandrescu părăsirea României.

3 decembrie 2013. Amânare pentru a cita reprezentanţii firmelor trimise în judecată..

14 ianuarie 2014. Camelia Voiculescu cere instanţei să poat copia cei 28 de suporţi optici pe care se află înregistrate convorbirile telefonice.

21 ianuarie 2014. Este respinsă solicitarea Cameliei Voiculescu.

11 februarie 2014. Odată în intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, dosarul este trimis la Cameră Preliminară.

Pe 23 aprilie 2014. Curtea de Apel Bucureşti „respinge ca neîntemeiate cererile de excludere a probelor şi excepţiilor vizând regularitatea actului de sesizare formulate de inculpaţii Alexandrescu George Sorin, Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica, SC Antena Group SA, SC Antena 3 SA şi SC Intact Publishing SRL. Constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii”.

25 iunie 2014. Dosarul ajunge la Curtea Supremă, pentru soluţionarea excepţiilor ridicate de cei acuzaţi, instanţa nu a stabilit un termen de judecată.

 

Incheierea pensionarului Florică Duţă

 

Potrivit încheierii date de judecătorul Florică Duţă, din data de 23 aprilie 2014, inculpaţii din acest dosar au ridicat mai multe excepţii. „Evenimentul zilei” prezintă pasajele relevante din încheierea de şedinţă, ce excepţii au fost ridicate şi de ce au fost respinse. Pe 18 iunie, CSM a luat act de cererea de pensionare a magistratului Florică Duţă, iar decretul de eliberare din funcţie a fost emis pe 23 iunie. Magistratul judeca în faza de apel şi dosarul ICA, în care Dan Voiculescu contesta condamnarea la cinci ani de închisoare cu executare. Colegul său de complet, judecătorul Stan Mustaţă, a fost arestat pe 29 aprilie 2014 pentru fapte de corupţie.

 

Excepţiile

  • „Inculpaţii Voiculescu Dan, Alexandrescu George Sorin, Voiculescu Camelia Rodica, SC Intact Publishing SRL, SC Antena 3 SA au formulat prin apărătorii săi, cereri de excludere a probelor şi excepţii vizând regularitatea actului de sesizare, cereri ce au fost comunicare procurorului care a comunicat răspuns în scris.
  • Inculpatul Matiescu George Daniel, prin apărător ales prin memoriul depus la dosar a arătat că nu are de invocat excepţii sau de formulat cereri referitoare la regularitatea actului de sesizare a instanţei şi a solicitat doar reaudierea tuturor martorilor indicaţi în actul de sesizare a instanţei.”

Motivarea respingerii

  • "Asupra competenţei Curţii de Apel Bucureşti, judecătorul de cameră preliminară constată că, în considerarea calităţii de avocat a inculpatului Pop Şerban, competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă revine Curţii de Apel în conformitate cu dispoziţiile art. 38 al. 1 lit. d Cod procedură penală.
  • În ceea ce priveşte legalitatea sesizării, se constată că instanţa a fost sesizată potrivit art. 329 Cod procedură penală prin rechizitoriu, actul de sesizare fiind verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-DNA- Secţia de combatere a corupţiei şi cuprinde toate menţiunile obligatorii prev. de art. 328 Cod procedură penală.
  • În ceea ce priveşte legea aplicabilă, Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, iar nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condiţiile Codului de procedură penală. Or, constatând că interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi ambientale a fost efectuată înainte de 1 februarie 2014, este evident că legalitatea urmează a fi analizată în raport de dispoziţiile procedurale anterioare în materie.
  • Considerăm esenţial în analizarea argumentelor invocate de apărătorii inculpaţilor a clarifica faptul că, în procesul penal, probele reprezintă elemente de fapt care, datorită relevanţei lor informative, servesc la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei penale; mijloacele de probă sunt instrumentele prin care pot fi constatate elementele de fapt care servesc ca probă în procesul penal, iar procedeele probatorii nu constituie nici probe şi nici o categorie de mijloace de probă, ci sunt moduri de a proceda la obţinerea acestora. Această distincţie adoptată şi utilizată atât de doctrina de specialitate, cât şi de jurisprudenţă a fost de altfel consacrată şi legislativ prin dispoziţiile art. 97 Cod procedură penală, care, chiar dacă nu pot fi avute ca atare în vedere dată fiind legea aplicabilă la momentul administrării probei, confirmă corectitudinea acestei teze.
  • Ca o consecinţă firească a acestei distincţii, apare evident că în cadrul procedurii de cameră preliminară, judecătorul este ţinut a analiza în concret legalitatea administrării probei, respectiv legalitatea procedeului probatoriu şi a mijlocului de probă, astfel cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 102 Cod procedură penală.
  • Nu pot fi analizate în această fază procesuală, date fiind limitele instituite de art. 342 Cod procedură penală,  nici susţinerile apărării privind faptul că expunerea procurorului ar fi „pur speculativă”, cum nu poate fi luată în considerare la acest moment nici critica vizând încadrarea juridică a faptei.

Acuzaţiile DNA

Potrivit procurorilor anticorupţie, Dan şi Camelia Voiculescu au fost complici ai acţiunilor de şantaj ale lui Alexandrescu. Mai mult, cei doi "se consultau şi îşi exprimau reciproc părerea asupra acţiunilor de şantaj desfăşurate, inclusiv făceau aprecieri atunci când considerau că un anume mod de ameninţare era sau nu potrivit".

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată, alături de directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef ANAF, Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.